Risipa alimentară în UE atinge cote alarmante: 59,2 milioane de tone în 2022

Uniunea Europeană a generat 59,2 milioane de tone de deşeuri alimentare (care includ părţi comestibile şi necomestibile) în 2022, respectiv 132 kg/locuitor, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul tuturor grupurilor economice, 54% din totalul deşeurilor alimentare (72 kg/locuitor) au fost generate de gospodării, 46% au fost generate în lanţurile de aprovizionare cu alimente: 19% în urma fabricării produselor alimentare şi a băuturilor (25 kg/locuitor), 11% de restaurante şi serviciile alimentare (15 kg/locuitor), 8% în urma producţiei primare (10 kg/locuitor) şi 8% pe segmentul de retail şi alte canale de distribuţie a alimentelor (11 kg/locuitor).

Reducerea risipei alimentare este o provocare atât în UE cât şi pe plan global.

De asemenea, în 29 septembrie este marcată Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (ONU).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mincare #risipa #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a exportat în iunie 2026 mai multe șroturi și turte oleaginoase decât a importat, însă a cheltuit mai mulți bani pe importuri decât a câștigat din exporturi, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. Această situație reflectă diferențele dintre produsele cumpărate și cele vândute pe piețele externe.

Datele arată că în luna iunie volumul total al comerțului cu șroturi și turte oleaginoase a fost de aproape 14.000 de tone, în valoare de 88,2 milioane de lei. Moldova a importat 5.496 de tone în valoare de 53,4 milioane de lei, dar a exportat 8.458 de tone, pentru care a încasat doar 34,8 milioane de lei. Astfel, deși exporturile au fost cu peste 50% mai mari ca volum, valoarea lor a fost cu aproape 19 milioane de lei mai mică decât cea a importurilor.

Potrivit economistului, explicația constă în structura comerțului. Moldova importă în principal șrot de soia, un produs bogat în proteine și cu valoare adăugată ridicată, utilizat în industria furajelor, în timp ce exportă în special turtă (macuh) de floarea-soarelui, un produs mai ieftin, comercializat în cantități mari. Excepția o reprezintă turtele organice, care obțin prețuri comparabile cu cele ale produselor importate.

Ucraina rămâne principalul furnizor al Moldovei, asigurând peste 80% din importuri, în timp ce România furnizează restul, însă la un preț mediu mai ridicat. Pe partea de export, aproape întreaga cantitate de turtă de floarea-soarelui merge în România, în timp ce Germania cumpără volume reduse, dar de produse organice premium, pentru care plătește de peste trei ori mai mult pe tonă decât România.

Analiza evidențiază și o concentrare ridicată a pieței. Patru companii controlează peste 80% din importurile de șroturi și turte oleaginoase, iar pe segmentul exporturilor activează doar trei companii, fiecare dominând propriul segment de produse.

În concluzie, Iurie Rija susține că adevărata oportunitate pentru exportatorii moldoveni nu constă în majorarea volumelor de produse ieftine, ci în extinderea producției de șroturi și turte organice, care beneficiază de o primă semnificativă de preț pe piețele europene, în special în Germania.