Factura mondială pentru importurile de petrol și gaze naturale va ajunge la 1.600 de miliarde de dolari în 2026, în creștere cu 25% față de anul precedent, deși cererea de energie este în scădere. Estimările aparțin Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și reflectă impactul perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale, relatează Business Today.
Potrivit raportului World Energy Outlook 2026, criza din Strâmtoarea Ormuz a provocat pierderi cumulate de aprovizionare de aproximativ 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale provenite din regiunea Golfului Persic.
Perturbările au generat creșteri puternice ale prețurilor pe piețele internaționale. În timpul crizei, cotațiile motorinei au depășit pragul de 200 de dolari pe baril, reflectând dificultățile de aprovizionare și presiunile asupra pieței produselor petroliere.
Datele IEA evidențiază un paradox al pieței energetice mondiale: statele consumă mai puțină energie, dar sunt nevoite să plătească mult mai mult pentru importuri. Astfel, factura globală pentru petrol și gaze ar urma să crească cu aproximativ 320 de miliarde de dolari față de nivelul estimat pentru 2025.
Una dintre economiile cele mai expuse este India, care importă peste 85% din necesarul său de petrol brut. Creșterea cotațiilor internaționale majorează cheltuielile pentru importuri și cererea de dolari, exercitând presiuni asupra monedei naționale, rupia.
O eventuală depreciere a rupiei ar face importurile de petrol și mai costisitoare, alimentând un cerc vicios al scumpirilor. Efectele s-ar putea transmite ulterior către transporturi, logistică, industrie și agricultură, contribuind la accelerarea inflației.
Totuși, creșterea prețului internațional al petrolului nu determină automat majorarea imediată a tarifelor la benzină și motorină. Prețurile finale depind inclusiv de costurile de rafinare, taxele aplicate și marjele companiilor petroliere.
În cazul în care prețurile la pompă sunt menținute artificial la un nivel redus, companiile din sector riscă să înregistreze o diminuare a profitabilității. În schimb, transmiterea integrală a scumpirilor către consumatori poate amplifica presiunile inflaționiste.
Creșterea facturii energetice pune presiune și asupra finanțelor publice. Guvernele ar putea fi nevoite să majoreze subvențiile pentru anumite produse, inclusiv gazul utilizat la gătit și îngrășămintele agricole, reducând astfel resursele disponibile pentru investiții și alte priorități bugetare.
Pentru India, o factură mai mare la importurile de petrol poate contribui și la adâncirea deficitului de cont curent, în special dacă veniturile din exporturi nu reușesc să compenseze cheltuielile suplimentare.
Agenția Internațională pentru Energie identifică însă și posibile evoluții favorabile. O eventuală soluționare a crizei din Strâmtoarea Ormuz, combinată cu extinderea ofertei globale de petrol și gaze naturale lichefiate, ar putea contribui la reducerea prețurilor.
Specialiștii subliniază că diversificarea furnizorilor, consolidarea rezervelor strategice și accelerarea investițiilor în surse regenerabile reprezintă măsuri importante pentru reducerea vulnerabilității economiilor dependente de importurile energetice.