Italia, Olanda și Spania renunță la purtarea măștii în aer liber. De când va fi posibil

Ministrul Sănătății de la Roma a anunțat că, începând de luni, 28 iunie, italienii vor renunța la purtarea măștii în aer liber. De asemenea, Olanda și Spania au anunțat că renunță la masca în aer liber din 26 iunie.

Vor renunța la mască în aer liber doar locuitorii din „zonele albe”, în care răspândirea virusului este scăzută. Până la începutul săptămânii viitoare, toată Italia va deveni „albă”.

Totuși, masca va fi în continuare purtată în locuri aglomerate și în mijloacele de transport în comun.

Incidența infectării este mai mică de 50 de cazuri la 100.000 de locuitori, potrivit datelor din ultimele trei săptămâni. Săptămâna trecută au fost mai puțin de 1.000 de cazuri de îmbolnăvire pe zi.

Peste 50% dintre italieni au fost imunizați cu cel puțin o doză de vaccin. Este cel mai bun procent dintre țările mari ale Uniunii Europene.

Olanda și Spania vor renunța și ele la purtarea măștii în aer liber, din 26 iunie.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.