Jeff Bezos promite 2 miliarde de dolari pentru refacerea naturii. „Reabilitarea poate creşte economia”

Banii proveniţi din Bezos Earth Fund (BEF) vor merge către restaurarea peisajelor şi transformarea sistemelor alimentare, a declarat el la Conferinţa Naţiunilor Unite pe teme climatice de la Glasgow.

Per ansamblu, BEF are în plan să cheltuiască 10 miliarde de dolari pentru combaterea schimbărilor climatice.

La COP26, Bezos a descris experienţa de a călători cu New Shepard a companiei sale Blue Origin, în iulie, ca o revelaţie privind vulnerabilitatea Pământului, scrie money.ro.

„Mi-a fost spus că să văd Pământul din spaţiu schimbă viziunea asupra lumii, dar nu am fost pregătit pentru cât de adevărat poate fi. Privind spre Pământ de acolo, atmosfera pare atât de subţire, lumea atât de finită şi de fragilă. Acum, în acest an important şi în ceea ce ştim toţi că este un deceniu decisiv, trebuie să fim împreună pentru a ne proteja lumea”, a declarat el.

În luna septembrie, Bezos Earth Fund a promis 1 miliard de dolari pentru conservarea naturii şi a popoarelor şi culturilor indigene.

Anunţând o nouă finanţare de 2 miliarde de dolari marţi, Bezos a spus că două treimi din terenul productiv al Africii s-a degradat, dar că acest lucru poate fi schimbat.

„Reabilitarea poate îmbunătăţi fertilitatea solului, poate creşte randamentul şi îmbunătăţi siguranţa alimentară, poate face apa mai sigură, crea locuri de muncă şi creşte economia, în timp ce captează carbonul”, a mai afirmat el.

Luna trecută, prinţul William a sugerat că antreprenori ca Bezos, Richard Branson şi Elon Musk, toţi implicaţi în dezvoltarea turismului spaţial, ar trebui să se concentreze mai înainte pe salvarea Pământului.

#natura #miliarde #economie #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.