Jocurile murdare ale reformei justiției! Modificarea Constituției pentru alegerea președintelui de către Parlament

21 Mart. 2023, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mart. 2023, 10:22 // Actual //  bani.md

O apariție jalnică, disperată, cu declarații populiste, aberante, imorale și descalificante la adresa corpului de judecători și soluții vădit anticonstituționale și contrare standardelor Consiliului Europei privind constituirea unui CSM format doar din 6 membri non-judecători aleși politic de către Parlament, a Președintelui Republicii Moldova după ședința Consiliului Suprem de Securitate cu privire la chestiunea amânării alegerii membrilor-magistrați în CSM de către Adunarea generală a judecătorilor, scrie fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi.

Potrivit lui, „oare de unde panica Maiei Sandu și armatei sale de escroci politici, cu privire la amânarea Adunării generale a judecătorilor, dar și graba de a constitui un CSM contrar Constituției, din moment ce anume ei:

  1. a) au tolerat lipsa unui CSM funcțional mai bine de un an;
  2. b) au blocat constituirea CSM conform modificărilor constituționale intrate în vigoare la 01 aprilie 2022 (parte a reformei justiției agreate cu partenerii de dezvoltare și conformă standardelor Consiliului Europei);
  3. c) au provocat blocarea sistemului judecătoresc.

Au nevoie urgent de numirea celui de-al 6-lea judecător al Curții Constituționale?

Fostul ministru al Justiției susține că PAS a încercat să convingă opinia publică că judecătorii nu sunt loiali reformei justiției prin așa-zisul prevetting și vor bloca Adunarea generală și alegerea CSM prin neprezentare. Asta au făcut-o pentru a justifica adoptarea unei modificări de lege abuzive prin care Adunarea generală a judecătorilor să fie convocată de ministrul justiției.

„Judecătorii însă s-au convocat și chiar s-au declarat parteneri ai reformei, cu condiția că se urmărește consolidarea independenței justiției și nu capturarea justiției. Urmare a declarațiilor după ședința CSS nu mai încape nici un dubiu că guvernarea are nevoie urgent de un CSM în care să aibă control total pentru a numi al 6-lea judecător al Curții Constituționale care să preia și președinția Curții”, a punctat Nagacevschi.

Motivul ar fi că în actuala componență a Curții nu ar exista o majoritate ce ar susține ridicarea mandatelor deputaților Partidului Șor, urmare a declarării neconstituționalității acestui partid și redistribuirea acestor mandate către PAS și blocul PSRM-PCRM, fapt ce le-ar permite PAS să aibă o majoritate constituțională.

În luna mai Curtea Constituțională în actuala componență ar putea recomanda alegeri parlamentare anticipate după eventuala declarare neconstituțională a partidului Șor pentru a fi ales un nou Parlament, format conform voinței poporului și nu prin manipulări juridice de redistribuire a mandatelor către partide ce nu au câștigat aceste mandate la alegeri.

Totodată PAS și-ar dori ca Curtea Constituțională să revizuiască hotărârea sa prin care s-a stabilit că Președintele țării urmează a fi ales de către popor și să se revină la alegerea Președintelui prin Parlament.

Nagacevschi spune că motivul ar fi că șansele Maiei Sandu de a lua un nou mandat în 2024 devin tot mai iluzorii. „PAS fiind conștienți de acest fapt ar dori să-i asigure un nou mandat Maiei Sandu prin votarea acesteia în Parlament, doar că ar fi nevoie de 67 de voturi garantate, dar și revizuirea hotărârii Curții Constituționale privind alegerea Președintelui de către popor”.

De fapt, s-ar încerca a se pune în aplicare o schemă de uzurpare a puterii în stat în stilul vremurilor statului capturat.

Ieri, ministrul Justiției Veronica Mihailov-Moraru, la emisiunea „În Profunzime” acuza magistrații Curții Supreme de Justiție de tergiversarea examinării contestațiilor judecătorilor care au fost respinși de Comisia pre-vetting în concursul pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Ea înseamnă judecătorii să numească membrii din rândul magistraților în CSM „până la 28 aprilie”, adică mai repede decât pauza luată de Adunarea Generală a Judecătorilor. În caz contrar, spune ministrul Justiției, CSM va deveni funcțional cu membrii non-magistrați numiți de Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

20 Iun. 2026, 11:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Iun. 2026, 11:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!