Digitalizare cu funcții noi: Ministerul Finanțelor vrea al cincilea secretar de stat și un Cabinet separat

Ministerul Finanțelor vrea crearea unei noi funcții de secretar de stat, responsabil de domeniul digitalizării, dar și instituirea Cabinetului Ministrului. Aceste prevederi se conțin într-un proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de instituție.

Potrivit notei informative, noul secretar de stat va gestiona procesul de elaborare a politicilor de digitalizare în domeniu, de coordonare a proiectelor de modernizare tehnologică a sistemelor informaționale și va stabili direcțiile strategice de transformare digitală a proceselor, urmând totodată să asigure cooperarea cu instituțiile Uniunii Europene și cu organismele financiare internaționale pentru implementarea agendei digitale.

Documentul menționează și instituirea Cabinetului Ministrului, cu statut de secție, precizând că „se impune necesitatea instituirii unei noi subdiviziuni, care să asigure consolidarea capacităților și gestionarea coerentă a activităților aflate în competența conducerii ministerului”.

Autorii proiectului mai notează că această structură „va asigura mecanismul coerent de comunicare eficientă cu subdiviziunile structurale ale ministerului, cu autoritățile administrative și instituțiile publice din subordine, în procesul de aplicare a deciziilor” și va contribui la „îmbunătățirea calității actului de guvernare și capacității de a răspunde prompt cerințelor mediului intern și extern”.

În urma modificărilor propuse, efectivul-limită al Ministerului Finanțelor ar urma să crească de la 362 la 367 de unități, iar numărul secretarilor de stat de la patru la cinci, impactul financiar fiind estimat la 2,1 mil. lei, începând cu anul 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#cabinetul ministrului #secretar de stat #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În aprilie, S.A. „Energocom” a cumpărat 333 493 MWh de energie electrică, cu aproximativ 12,6% mai puțin decât în luna martie, când volumul a fost de 381 513 MWh.

În același timp, prețul mediu ponderat a scăzut considerabil: de la 130,75 euro/MWh în martie la 110,85 euro/MWh în aprilie. Asta înseamnă o reducere de aproape 20 euro pentru fiecare MWh, sau circa 15%.

Structura achizițiilor arată o creștere a dependenței de importuri. În aprilie, 62,82% din energia cumpărată a venit din exterior, comparativ cu 51,76% în martie. Prin urmare, producția internă a acoperit 37,18% din necesar, în scădere față de 48,24% în luna precedentă.

Din totalul importurilor din aprilie, 37,45% au fost realizate prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina, iar 25,37% prin intermediul burselor de energie OPCOM și BRM de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). În martie, cea mai mare parte a importurilor, 46,33%, a fost achiziționată prin contracte directe, iar doar 5,43% de pe PZU.

Pe partea de producție locală, în aprilie, centralele CET-Nord și Termoelectrica au asigurat 14,05% din totalul energiei, iar sursele regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, au contribuit cu 23,13%.

Reprezentanții companiei precizează că prețurile de achiziție nu includ costurile suplimentare pentru transport, rezervarea capacităților sau alte cheltuieli logistice.