Le este frică de o nouă criză! Germania ar putea să oblige companiile de gaze să asigure rezerve pentru iarna viitoare

Germania ar putea să oblige companiile de utilităţi să păstreze în depozite suficiente gaze naturale pentru a asigura securitatea aprovizionării în sezonul de iarnă. Un pachet de măsuri în acest sens urmează să fie discutat de Parlamentul de la Berlin.

Planul, ce urmează a fi prezentat la primăvară, ar obliga companii precum giganţii energetici Uniper SE, RWE AG şi Gazprom PJSC să asigure stocuri. Ministerul german al Economiei a cerut consultanţilor de la Institute of Energy Economics din cadrul Universităţii din Koln să pună la punct detaliile propunerii, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate discuțiilor.

Planul vine în contextul în care Europa caută modalităţi prin care să evite o nouă criză energetică la iarnă după ce companiile de utilităţi nu au reuşit să îşi facă stocuri suficiente de gaze înainte de debutul sezonului de termoficare.

Preţurile au atins un nivel record anul trecut, după ce Rusia a limitat livrările iar cererea şi-a revenit exact într-un moment în care stocurile erau la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

Toate companiile din sectoarele cu un consum intensiv de energie, de la producătorii de îngrăşăminte la combinate de aluminiu, au fost nevoite să îşi diminueze producţia sau să oprească complet activitatea.

Oficial, Ministerul german al Economiei a anunţat că monitorizează cu atenţie stocurile de gaze şi că ia în considerare şi „mecanisme preventive, inclusiv acţiuni de reglementare” pentru a asigura livrările de gaze, scrie Agerpres.

Institute of Energy Economics (EWI) din cadrul Universităţii din Koln a informat la rândul său că lucrează la un studiu comandat de Ministerul Economiei, dar a refuzat să ofere alte detalii cu privire la conţinutul sau calendarul studiului.

Asigurarea unor livrări adecvate de gaze înainte de iarna următoare va fi crucială pentru statele europene, pe măsură ce escaladează tensiunile dintre SUA şi Rusia cu privire la Ucraina. Rusia este principalul furnizor de gaze al Europei, iar o treime din gazele ruseşti care sunt destinate Europei trec prin Ucraina.

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a anunţat deja că ţara sa are în vedere un plan pentru asigurarea stocurilor de gaze, însă potrivit unor surse citate de Bloomberg varianta unei rezerve naţionale controlată de Guvern a fost exclusă.

Propunerea la care se lucrează în prezent ar cere companiilor energetice să aibă în stoc anumite cantităţi de gaze la orice moment, ar forţa traderii să umple facilităţile de stocare dacă volumele scad sub un anumit nivel, sau un alt mecanism care pune responsabilitatea pe seama firmelor energetice, susţin sursele. Obiectivul autorităţilor este ca propunerea să fie adoptată până la vară, au adăugat sursele.

#gaz natural #rezerve #companii #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.