Ieri racket moldovean, azi businessman român. Cine lipește cioburile afacerilor lui Plahotniuc

15 Feb. 2022, 21:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Feb. 2022, 21:48 // Actual //  bani.md

Un racket din Republica Moldova care șantaja oameni de afaceri străni și scăpat de justiția românească a devenit un prosper om de afaceri. Anturajul lui este conectat cu interlopi și cu oameni apropiați de servicii. Basarabeanul cumpără acum cea mai importantă clădire a milionarului fugar Vladimir Plahotniuc, scrie ziare.com.

Jaf de un miliard de dolari

Povestea lui Vladimir Plahotniuc, oligarhul din Republica Moldova cu multe conexiuni și în România, este foarte complexă. În prezent, Plahotniuc este fugar și se presupune că s-ar ascunde în Turcia. Omul de afaceri este acuzat de furtul unui miliard de dolari în urma căruia economia moldovenească a fost grav afectată.

Fost lider al Partidului Democrat din Moldova, Plahotniuc a construit în Chișinău una dintre cele mai luxoase clădiri, Global Business Center (GBC). În 2009, clădirea devenise centrul afacerilor lui Plahotniuc și sediul trustului de presă General Media Group (care cuprindea posturile TV Publika TV, Prime TV, Canal 2 și Canal 3 și posturile de radio Publika FM, Maestro FM și MUZ FM) pe care îl controla.

După fuga lui Plahotniuc din țara natală, în 2019, clădirea GBC a rămas părăsită, iar în 2021, procurorii moldoveni au pus sechestru pe ea în speranța recuperării unor bani.

Potrivit Procuraturii Generale din Republica Moldova, măsura a fost luată în cadrul dosarului ”Frauda Bancară” privind miliardul de dolari dispărut și vizează fosta companie a lui Plahotniuc, Finpar Invest, compania de bază din imperiul financiar a lui Plahotniuc.

În prezent, imobilul se află în proprietatea firmei Concept Real Imobil fondată în 2018 de Finpar Invest și ajunsă în portofoliul offshore-ului Eastern Holdings Limited din Gibraltar. Iar proprietatea este administrată de o rusoaică cu trecutul legat la gigantul energetic Gazprom, Yulia Rogozhina.

Scopul acestui ping-pong imobiliar a fost ca GBC să nu mai aibă ca proprietar nicio companie implicată în furtul miliardului de dolari. Drept pentru care, acum se intenționează vinderea GBC fentându-se sechestrul.

GBC

GBC contra credit

Colegii de la Jurnal TV din Chișinău au aflat că viitorul proprietar al imobilului de lux este un om de afaceri din Republica Moldova, iar cel care reprezintă interesele oligarhului fugar este Vladimir Andronachi. Cei doi au identificat o schemă a tranzacției în calea căreia nu poate sta nici sechestrul pe clădire impus de procurori.

Ziariștii din Moldova susțin că fostul deputat democrat Vladimir Andronachi (care face parte din cercul oamenilor de încredere ai oligarhului Vladimir Plahotniuc) a bătut palma cu Ghenadie Catlabuga pentru suma de patru milioane de dolari.

Banii obținuți vor merge la stingerea creditului de 100 milioane lei moldovenești în contul căruia clădirea a fost gajată în 2019 la Compania de Creditare Nebancară „Victoria Leasing” deținută de soția lui Andronachi, Nadejda și care i-a schimbat recent denumirea în Expert Leasing.

Racketul Ghenadie

Ghenadie Catlabuga este unul dintre fondatorii companiei imobiliare Liupas Imobil SRL din Moldova în a cărui proprietate se află centrul de afaceri Le Roi. El mai deține afaceri în România și în Rusia.

Catlabuga a deținut, acum mai mulți ani, o firmă și în Germania figurând ca cetățean al Federației Ruse.

În 2004, Ghenadie Catlabuga și fratele său Igor au fost mari vedete în România.

Atunci, a fost reținută o grupare de falși ofițeri de Poliție și SRI specializată în taxe de protecție prin șantajarea unor cetățeni străini. Aceștia au fost prinși în flagrant în timp ce încercau să stoarcă 4 milioane de dolari de la un om de afaceri american.

În timpul anchetei s-a stabilit că printre cei implicați erau și rakeții moldoveni frații Ghenadie și Igor Catlabuga. Întregul grup, al cărui lider era Ghenadie, a fost reținut dar făcut scăpat mai tîrziu de justiția română.

Cercetând legăturile fraților Catlabuga aflăm că anturajul lui este compus din oameni conectați la serviciile secrete și interlopi.

În România, Ghenadie Catlabuga este asociat în două firme funcționale în care apar persoane cu legături interesante.

Legături cu Măgureanu și SOV

Blooming Garden SRL îi are ca asociați pe Ghenadie Catlabuga și Remus Vasile Nica. Iar administratori sunt Nica și Lenuța Daniela Vlădeanu.

Remus Vasile Nica este un cunoscut patron de cluburi și restaurante fiind asociat, printre altele, și în firma Aha Horeca Consulting SRL, care deține restaurantul Arc Bakery din incinta Comitetul Sportiv Român de la Arcul de Triumf.

Alături de Nica, asociați la restaurant mai sunt Cristina Pazara, Silvana Berciu, Ovidiu Septimiu Gizdavu și Ion Andrei Biriș.

Cristina Pazara este nimeni alta decât Tana Ardeleanu renumită pentru cazul Terasa Anda. Pe scurt, în anii 90, jurnalistă la Ziua fiind, Tana Ardeleanu dezvăluise legăturile lui Ion Iliescu cu KGB, drept pentru care a fost supravegheată de SRI.

Între timp ea să măritat cu omul de afaceri Dan Pazara, un fost bancher de pe Wall Street, revenit în țară ca reprezentant al unei companii americane de investiții. Dan Pazara a lucrat și pentru statul român privind recuperarea unor datorii bancare și a fost implicat în privatizarea Romtelecom. De asemenea, Panzara a fost partener de afaceri cu Dan Fischer, un cunoscut apropiat al SIE.

Cristina Pazara
Cristina Pazara este implicată în multe afaceri și publicații, dar cea mai cunoscută afacere în care este angrenată Cristina Panzara este clubul de fițe Loft.

Silvana Berciu este soția omului de afaceri Petru Berciu, asociat în mai multe cluburi (inclusive Loft), baruri, restaurant și importatorul băuturilor Jack Daniel’s, Finlandia și Jagermeister.

Ovidiu Septimiu Gizdavu este și el unul dintre acționarii Clubului Loft.

Ion Andrei Biriș, alt acționar al Clubului Loft, este ginerele fostului director SRI, Virgil Măgureanu.

Ion Andrei Biris

Afaceri de pandemie

O altă firmă a lui Nica ieșită în evidență este Huunt Direge Logistics SRL. Aici asociați sunt Remus Vasile Nica (partenerul lui Ghenadie), Stanciu George și Dumitru Didi (candidat la Senat, în 2020, din partea Partidului Ecologist Român).

Firma a fost menționată de recorder.ro ca fiind una dintre beneficiarele contractelor cu Unifarm din timpul pandemiei (aproape 74 milioane lei) și cu legături în mediul politic.

Omul lui SOV

În anul 2005, Remus Vasile Nica, alături de cetățeanul francez Nasser Laitaoui și Călin Mailat, fonda firma Vins de France SRL (radiată în 2013).

Călin Mailat este cunoscut ca apropiat al lui Sorin Ovidiu Vîntu. După arestarea patronului FNI din 2010, în spațiul public a ieșit informația că Sorin Ovidiu Vîntu pusese la cale, în 2001, o tentativă de asasinat care îl viza pe Catalin Harnagea, fost sef SIE, pe Petre Mihai Bacanu (de la România Liberă), pe ziaristul Dan Andronic, pe Dan Fischer și Costel Bobic (om de afaceri și fost ofițer SRI).

Dan Andronic dezvăluia atunci că Vîntu „a decis lichidarea fizică a persoanelor pe care le considera vinovate de dezvăluirile din presă legate de FNI. Intermediarul găsit de Vîntu pentru a aranja asasinatele este Călin Mailat, un personaj din lumea interlopa aflat în solda lui SOV. Numai pentru asasinarea lui Harnagea a plătit 70.000 de dolari.”

Mailat a fost menționat și într-o informare realizată de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor care arată că în 1999 și 2000, contul lui a fost alimentat de Sorin Ovidiu Vîntu cu mai multe sume de bani totalizând peste 64 miliarde de lei vechi.

Călin Mailat este și cunoscut ca patron de restaurante de lux, dar și ca fost iubit al Andreei Raicu.

El a mai fost asociat și cu fiul lui Virgil Măgureanu, Marian Măgureanu (din păcate, decedat anul trecut) în firma Frandi Com SRL.

Sora șantajistă

Revenind la Ghenadie Catlabuga, acesta mai este asociat în La Vina Wine SRL, înființată în 2020 împreună cu Daniela Lenuța Vlădeanu (care este administrator și în cealaltă firmă a lui Ghenadie, Blooming Garden SRL).

Daniela Lenuța Vlădeanu este soră cu Florentina Marinela Vlădeanu, cercetată și ea în 2004, în stare de libertate, pentru complicitate la șantaj ca făcând parte din grupul infracțional condus de Ghenadie.

Daniela Lenuța Vlădeanu este acționară (în unele și cu sora sa) în mai multe case de schimb valutar, de amanet și firme de turism

 

 

 

16 Aug. 2026, 11:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:43 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.