Legea bugetului pentru 2021, modificată de deputați în prima lectură. Proiectul prevede majorarea veniturilor

Veniturile bugetului de stat se majorează cu circa 3,7 miliarde de lei (8,9%), cheltuielile – cu 1,2 miliarde de lei (2,2%), respectiv, deficitul bugetar se micșorează cu 2,5 miliarde de lei (16,8%). Datele se conțin în proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021, care a fost aprobat astăzi de către Parlament în prima lectură, scrie Realitatea.md.

Potrivit proiectului, parametrii revizuiți ai bugetului de stat pentru anul 2021 vor fi următorii: venituri – în sumă de 45,1 miliarde de lei, cheltuieli – în sumă de 57,2 de miliarde lei, deficitul bugetar – 12,1 miliarde de lei.

Factorii de bază care au determinat modificările operate la bugetul de stat pentru anul 2021 sunt ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din mersul executării bugetului de stat în primele 8 luni ale anului curent; revizuirea programelor de cheltuieli; deblocarea finanțării suportului bugetar din partea donatorilor; punerea în aplicare, începând cu 1 octombrie 2021, a unor politici de asistență și protecție socială; asigurarea mijloacelor financiare în scopul gestionării situației pandemice.

Majorările veniturilor se datorează, în principal, creșterii încasării taxelor, în special – a Taxei pe Valoare Adăugată. Potrivit ministrului finanțelor, Dumitru Budianschi, creșterea veniturilor bugetare se datorează relansării activității economice după criza din anul trecut – evoluții pozitive s-au înregistrat în industrie, construcții, tranzacții imobiliare și comunicații. Totodată, s-au majorat exporturile.

Cele mai mari creșteri de cheltuieli se referă la Programul în sectorul drumurilor – 604,6 milioane de lei, Fondul Național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural – 435 milioane de lei, reabilitarea drumurilor locale – 204,1 milioane de lei, suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului – 495,2 milioane lei, ocrotirea sănătății – 141,6 milioane de lei, cheltuieli de personal – 414,9 milioane de lei.

Ca urmare a modificărilor operate, Bugetul public național urmează a fi modificat după cum urmează: venituri – în sumă de 72,8 miliarde de lei (+8,8%), cheltuieli – în sumă de 85,5 miliarde de lei (+4,4%), soldul (deficitul bugetar) – în sumă de 12,7 miliarde de lei. De menționat că Bugetul public naționale reprezintă totalitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Noile modificări prevăd majorări ale bugetelor și instituțiilor statului, printre care și a Președinției, care se vor majora cu peste 2 milioane de lei.

Potrivit Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, Legile bugetare anuale se examinează şi se adoptă în două lecturi. Procedurile de elaborare, prezentare şi adoptare a legilor privind modificarea bugetelor sunt similare celor pentru legile bugetare anuale.

#proiectâvenituri #legea bugetului #deficit #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.