Licitația cu scandal! Cojuhari anunță „marea bătălie” pentru magazinele lui Șor de la aeroport

În urma anunțului anterior, Î.S. ,,Aeroportul Internațional Chișinău” a inițiat procesul de desfășurare a licitației cu strigare pentru locațiunea activelor neutilizate pe o perioadă de 3 ani, destinate activității de Travel Retail & Food and Beverages. Informația a fost confirmată de către directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit declarațiilor lui Cojuhari, perioada de depunere a ofertelor este programată pentru intervalul 11-25 martie. Ulterior, se va desfășura procesul de examinare a cererilor și a actelor confirmative depuse, pentru determinarea și confirmarea eligibilității participanților, în perioada 26-28 martie. Licitația propriu-zisă este planificată să aibă loc pe data de 29 martie 2024.

Potrivit noului caiet de sarcini, care a rămas în mare parte același, câștigătorul licitației trebuie să dezvolte pentru partea de food and Beverages (zona comuna) o locație (restaurant) cu specific tradițional autohton, mâncare și băutură, să dezvolte în zona cu acces restricționat (sterila), zona restaurantului, un teren de joacă destinat pentru copii, cu o suprafață nu mai mică de 30 m.p., pentru a crea condiții și facilități pasagerilor în zona dată și poziționarea acestora la nivelul unui aeroport de talie internațională, să pună la dispoziție spațiu amenajat (pentru conceptul cantină) și să asigure cu servirea mesei pentru angajații întreprinderii, la prețuri accesibile, să comercializeze produse <<fabricat în Moldova>> (de la 10 sau mai mulți, producători naționali) în vederea promovării și valorificării patrimoniului cultural și comercializare produselor << fabricat in Moldova>> în rețelele agentului economic, din alte locații pe care le dezvoltă, în alte țări, aeroporturi – constituie un avantaj.

Câștigător al licitației va fi desemnat participantul care va oferi cel mai ridicat preț al chiriei pentru toate spațiile care fac obiectul prezentei licitații cu strigare. Costul total al chiriei este de 154,6 mii de eruo/lunar. În caietul de sarcini precedent suma indicată pentru chirie era de 157 de mii de euro.

Spațiile din aeroport urmează să fie închiriate pentru trei ani, în vederea desfășurării activităților de comercializare de produse, de alimentație publică și de vânzări cu amănuntul a „serviciilor și bunurilor specifice utilizatorilor unui aeroport internațional”.

Totodată, în actualul document nu este indicat prețul chiriei metrului pătrat. în caietul de sarcini precedent suma era de la 15 euro și ajunge la 80 de euro/lună, în funcție de spațiu și amplasare.

În același timp, Consiliului de administrație nu poartă răspundere față de nici o persoană, inclusiv față de orice ofertant, în conformitate cu orice lege, statut, reguli, reglementări

Precedenta licitație pentru închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat în data de 19 februarie. La teneder au participat doar două companii: LeBridge și Lagardere, ceea ce nu asigură o concurență suficientă. La cea vreme ministru Infrastructurii, Andrei Spînu declara că procesul a fost sabotat inclusiv din interior. Spînu fusese acuzat că ar favoriza doar o singură companie Lagardere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagardere #Aeroport #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).