Licitația cu scandal! Cojuhari anunță „marea bătălie” pentru magazinele lui Șor de la aeroport

În urma anunțului anterior, Î.S. ,,Aeroportul Internațional Chișinău” a inițiat procesul de desfășurare a licitației cu strigare pentru locațiunea activelor neutilizate pe o perioadă de 3 ani, destinate activității de Travel Retail & Food and Beverages. Informația a fost confirmată de către directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit declarațiilor lui Cojuhari, perioada de depunere a ofertelor este programată pentru intervalul 11-25 martie. Ulterior, se va desfășura procesul de examinare a cererilor și a actelor confirmative depuse, pentru determinarea și confirmarea eligibilității participanților, în perioada 26-28 martie. Licitația propriu-zisă este planificată să aibă loc pe data de 29 martie 2024.

Potrivit noului caiet de sarcini, care a rămas în mare parte același, câștigătorul licitației trebuie să dezvolte pentru partea de food and Beverages (zona comuna) o locație (restaurant) cu specific tradițional autohton, mâncare și băutură, să dezvolte în zona cu acces restricționat (sterila), zona restaurantului, un teren de joacă destinat pentru copii, cu o suprafață nu mai mică de 30 m.p., pentru a crea condiții și facilități pasagerilor în zona dată și poziționarea acestora la nivelul unui aeroport de talie internațională, să pună la dispoziție spațiu amenajat (pentru conceptul cantină) și să asigure cu servirea mesei pentru angajații întreprinderii, la prețuri accesibile, să comercializeze produse <<fabricat în Moldova>> (de la 10 sau mai mulți, producători naționali) în vederea promovării și valorificării patrimoniului cultural și comercializare produselor << fabricat in Moldova>> în rețelele agentului economic, din alte locații pe care le dezvoltă, în alte țări, aeroporturi – constituie un avantaj.

Câștigător al licitației va fi desemnat participantul care va oferi cel mai ridicat preț al chiriei pentru toate spațiile care fac obiectul prezentei licitații cu strigare. Costul total al chiriei este de 154,6 mii de eruo/lunar. În caietul de sarcini precedent suma indicată pentru chirie era de 157 de mii de euro.

Spațiile din aeroport urmează să fie închiriate pentru trei ani, în vederea desfășurării activităților de comercializare de produse, de alimentație publică și de vânzări cu amănuntul a „serviciilor și bunurilor specifice utilizatorilor unui aeroport internațional”.

Totodată, în actualul document nu este indicat prețul chiriei metrului pătrat. în caietul de sarcini precedent suma era de la 15 euro și ajunge la 80 de euro/lună, în funcție de spațiu și amplasare.

În același timp, Consiliului de administrație nu poartă răspundere față de nici o persoană, inclusiv față de orice ofertant, în conformitate cu orice lege, statut, reguli, reglementări

Precedenta licitație pentru închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat în data de 19 februarie. La teneder au participat doar două companii: LeBridge și Lagardere, ceea ce nu asigură o concurență suficientă. La cea vreme ministru Infrastructurii, Andrei Spînu declara că procesul a fost sabotat inclusiv din interior. Spînu fusese acuzat că ar favoriza doar o singură companie Lagardere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagardere #Aeroport #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.