Licitații aranjate și milioane sifonate! Dragalin rupe tăcerea în dosarul construcției drumului Leova-Bumbăta

În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a explicat circumstanțele care au stat la baza deschiderii unui dosar penal privind construcția drumului Leova-Bumbăta. Un proiect care a constat în realizarea a aproximativ 4 kilometri de drum.

Conform declarațiilor Veronicăi Dragalin, dosarul a fost inițiat pe baza unor suspiciuni de abuz de putere, adică situații în care funcționarii publici ar fi încălcat prevederi legale, cauzând prejudicii bugetului de stat.

„În procesul de realizare a proiectului au fost două etape principale. Este vorba de proiectare cu desemnarea unei companii care să estimeze costurile și să creeze un plan tehnic pentru construcție și executarea lucărilor – selectarea unei companii pentru construirea efectivă a drumului. În ambele cazuri, procedurile de achiziții publice au ridicat suspiciuni, suficiente pentru a declanșa o investigație”, a explicat Dragalin.

Potrivit ei, compania de construcție a început lucrările în iunie 2022, însă contractul oficial a fost semnat abia în septembrie 2022, indicând o posibilă neregularitate legată de atribuirea licitației.

„În ceea ce privește compania de proiectare, solicitările de oferte au fost trimise către patru companii. Totuși, invitația pentru una dintre ele a fost transmisă înaintea celorlalte, iar răspunsul a venit rapid, contractul fiind semnat înainte ca alte companii să poată depune ofertele. Această firmă a încasat aproximativ 2 milioane de lei, ulterior transferând bani unei companii legate de soția actualului șef al Agenției de Stat a Drumurilor (ASD)”, a punctat Dragalin.

Dragalin a subliniat că deschiderea unui dosar penal nu reprezintă o concluzie privind existența unor ilegalități, ci doar un pas necesar pentru a investiga suspiciunile apărute.

„Când sunt așa de multe circumstanțe care ridică întrebări, avem suspiciuni. Asta nu înseamnă că deodată știm că aici sunt comise ilegalități,” a declarat aceasta.

În prezent, în dosar există două persoane cu statut de bănuit. Este vorba de șeful Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Behjan și un administrator al unei companii private. Or, prejudiciul estimat urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Costurile totale se ridică la 260 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dragalin #drum #dosar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”