Licitații aranjate și milioane sifonate! Dragalin rupe tăcerea în dosarul construcției drumului Leova-Bumbăta

În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a explicat circumstanțele care au stat la baza deschiderii unui dosar penal privind construcția drumului Leova-Bumbăta. Un proiect care a constat în realizarea a aproximativ 4 kilometri de drum.

Conform declarațiilor Veronicăi Dragalin, dosarul a fost inițiat pe baza unor suspiciuni de abuz de putere, adică situații în care funcționarii publici ar fi încălcat prevederi legale, cauzând prejudicii bugetului de stat.

„În procesul de realizare a proiectului au fost două etape principale. Este vorba de proiectare cu desemnarea unei companii care să estimeze costurile și să creeze un plan tehnic pentru construcție și executarea lucărilor – selectarea unei companii pentru construirea efectivă a drumului. În ambele cazuri, procedurile de achiziții publice au ridicat suspiciuni, suficiente pentru a declanșa o investigație”, a explicat Dragalin.

Potrivit ei, compania de construcție a început lucrările în iunie 2022, însă contractul oficial a fost semnat abia în septembrie 2022, indicând o posibilă neregularitate legată de atribuirea licitației.

„În ceea ce privește compania de proiectare, solicitările de oferte au fost trimise către patru companii. Totuși, invitația pentru una dintre ele a fost transmisă înaintea celorlalte, iar răspunsul a venit rapid, contractul fiind semnat înainte ca alte companii să poată depune ofertele. Această firmă a încasat aproximativ 2 milioane de lei, ulterior transferând bani unei companii legate de soția actualului șef al Agenției de Stat a Drumurilor (ASD)”, a punctat Dragalin.

Dragalin a subliniat că deschiderea unui dosar penal nu reprezintă o concluzie privind existența unor ilegalități, ci doar un pas necesar pentru a investiga suspiciunile apărute.

„Când sunt așa de multe circumstanțe care ridică întrebări, avem suspiciuni. Asta nu înseamnă că deodată știm că aici sunt comise ilegalități,” a declarat aceasta.

În prezent, în dosar există două persoane cu statut de bănuit. Este vorba de șeful Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Behjan și un administrator al unei companii private. Or, prejudiciul estimat urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Costurile totale se ridică la 260 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dragalin #drum #dosar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.