Noapte cu energie în exces la MGRES, dar fără beneficii pentru malul drept

Membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandr Slusari, atrage atenția asupra surplusului de energie electrică produs de centrala din Dnestrovsc (MGRES). Potrivit informațiilor obținute de la experții tehnici ai MGRES, această centrală va genera un surplus de energie electrică, cel puțin în timpul nopții.

Slusari subliniază că, deși anterior autoritățile guvernamentale au promis că excesul de energie electrică va fi furnizat gratuit malului drept al Nistrului, această promisiune nu a fost transpusă în practică. În decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) nu există nicio mențiune despre acest angajament, iar, conform lui Slusari, nu a fost emis niciun act juridic care să reglementeze utilizarea acestui surplus.

„De ce oare?”, se întreabă retoric Alexandr Slusari, evidențiind lipsa unei soluții clare din partea autorităților. Acesta solicită o abordare transparentă și rapidă pentru a clarifica soarta energiei excedentare, în beneficiul consumatorilor de pe malul drept.

SA Energocom, compania responsabilă de achiziţiile de energie ale Republicii Moldova, va procura gaze de pe platforme de tranzacţionare din Uniunea Europeană şi Ucraina, la preţuri de piaţă. Transportul gazelor se va realiza conform unui program agreat cu SRL Tiraspoltransgaz, iar livrările zilnice nu vor depăşi echivalentul a 3 milioane de metri cubi. Costurile pentru transport vor fi acoperite de SA Energocom, conform tarifelor stabilite de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

În ceea ce priveşte energia electrică, aceasta va fi achiziţionată tot de pe platforme europene şi ucrainene, urmând să fie livrată către consumatorii protejaţi, cum ar fi gospodăriile, instituţiile medicale, unităţile de învăţământ şi centralele electrice din raioanele de est ale Republicii Moldova. Importurile de gaze şi energie electrică vor beneficia de scutire de TVA.

Acest sprijin financiar face parte dintr-un pachet mai larg de 64 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Din această sumă, 34 de milioane de euro vor fi alocate direct bugetului de stat în două tranşe, contribuind la consolidarea sistemului energetic naţional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

#retrocedare #hong kong #china