Liz Truss – de la stânga la dreapta – evoluția politică a celei ce-l va înlocui pe Boris Johnson în funcția de premier

Rezultatele oficiale ale alegerii liderului Partidului Conservator au confirmat ceea ce sondajele de opinie în rândul celor circa 160.000 de membri de partid au indicat de la începutul scrutinului poștal început pe 5 august și terminat 2 septembrie: Liz Truss, care deține actualmente funcția de ministru de externe, l-a învins cu o majoritate de 2/3 pe Rishi Sunak, fost ministru al finanțelor.

Truss va fi învestită marți de Regina Elisabeta a II-a și va deveni a trei femeie prim ministru din istoria Marii Britanii, după Margaret Thatcher (1979 – 1990) și Theresa May (2016 – 2019), înlocuindu-l pe Boris Johnson, care-și va prezenta în prealabil demisia.

Traiectoria politică a lui Truss este una a deplasării de la stânga la dreapta. Ea s-a născut în 1975 într-o familie de intelectuali la Oxford, ambii membri ai aripii de stânga a Partidului Laburist. Ulterior mama sa a spriinit-o în cariera politică, nu și tatăl ei, John, profesor emerit de matematică la Universitatea Leeds, despre care presa relatează că este furios cu privire la orientarea politică actuală a fiicei sale.

Adolescenta Liz mergea cu părinții ei la demonstrații ale Campaniei pentru Dezarmare Nucleară și împotriva inegalităților sociale, iar când a devenit studentă la colegiul Merton de la Oxford a fost aleasă lidera organizației Partidului Liberal Democrat, militând pentru cauze ca abolirea monarhiei sau legalizarea cannabis-ului.

Dar în mod surprinzător, la absolvirea facultății, în 1996 Truss s-a înscris în Partidul Conservator, aflat atunci la punctul cel mai de jos al popularității sale postbelice. Ea a lucrat în calitate de contabil la mari firme ca Shell și Cable & Wireless, în paralel începându-și ascensiunea în Partidul Conservator.

Alegerea ei ca deputată într-o circumscripție din estul Angliei în 2010 a coincis cu revenirea la putere a Partidului Conservator după 13 ani în opoziție. A urmat o serie de numiri în posturi de ministru, începând cu 2012 sub prim miniștrii David Cameron, Theresa May și Boris Johnson, care au culminat cu desemnarea ei în postul de ministru de externe în septembrie 2021.

Truss a continuat să evolueze politic: dacă în referendumul din 2016 ea a sprijinit rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, după scrutin ea a devenit o adeptă a unui Brexit dur și în toamna lui 2021 a introdus în parlament un proiect de lege care suspenda parțial protocolul Irlandei Nord, care păstra provincia în piața unică europeană, declanșând astfel un conflict cu UE.

În campania pentru alegerea liderului Partidului Conservator, Truss a promis reduceri de impozite imediate pentru combaterea crizei costului vieții, în timp ce Sunak a criticat aceste promisiuni ca fiind iresponsabile din punct de vedere fiscal. În același timp, Truss a adoptat o poziție extrem de dură în politica externă în raport cu Rusia și China.

Acum Truss are o misiune extrem de dificilă, în condițiile în care rata anuală a inflației a ajuns la 10%, cea mai ridicată din ultimii 40 de ani, iar războiul din Ucraina a intrat în cea de-a șaptea lună. Truss a fost criticată uneori pentru tendințele sale populiste, acum ea va trebui să facă față unei situații dificile, cu care niciun nou prim ministru britanic nu a fost confruntat de la Margaret Thatcher în 1979.

#lizz #desemnat #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile mici și mijlocii ar urma să primească sprijin financiar pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei, printr-un program de granturi finanțat prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la ONE TV.

„Consiliul Concurenței a emis o decizie privind programul de granturi care urmează să fie finanțat prin ODA pentru IMM-urile care doresc să-și instaleze sisteme de stocare”, a declarat Junghietu.

Sprijinul urmărește consolidarea autonomiei energetice a companiilor. Pentru întreprinderile care au panouri fotovoltaice, bateriile permit folosirea unei cantități mai mari din energia proprie și reducerea consumului din rețea.

„Când sunt zile însorite, energia respectivă poate fi stocată în sistemele de stocare și utilizată în orele de vârf, în orele de seară, când e nevoie de mai multă energie”, a explicat ministrul.

Ministrul nu a precizat valoarea granturilor, contribuția proprie pe care ar trebui să o asigure beneficiarii sau data de la care întreprinderile vor putea depune cereri.

Junghietu a menționat și alte facilități pentru investițiile în acest domeniu. El a amintit că taxa de import pentru bateriile destinate proiectelor de stocare a fost redusă de la 5% la zero pentru următorii doi ani. În paralel, autoritățile discută modificări privind mecanismul TVA, pentru a diminua capitalul blocat al investitorilor.

Republica Moldova dispune, potrivit estimărilor prezentate în interviu, de aproximativ 240–250 MWh de capacități de stocare, instalate de investitori privați. Până la sfârșitul anului, acestea ar putea ajunge la 300–350 MWh.

#baterii de stocare a energiei #Granturi