Ministrul Bolea luat în furci de fermieri. Seceta le-a uscat recolta. Vor instituirea stării de urgență în agricultură

05 Sept. 2022, 13:19
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
05 Sept. 2022, 13:19 // Slider //  bani.md

La ședința comună a Consiliilor de Administrare a Federației Naționale a Fermierilor, Asociației Forța Fermierilor și Asociației Moldova Fruct agricultorii s-au arătat nemulțumiți de faptul că Ministerul Agriculturii refuză să instituite stare de urgență în agricultură urmare a secetei care a afectat agricultorii.

„Starea de urgență nu sunt condiții juridice de ce? Convorbirile cu bancheri și cu ministerele sunt bune, însă pietrele cu problemele agricultorilor cad în capul dvs. Mulți nu o să poată face lucrări de toamnă”, i-a replicat Vasile Mîrzenco director executiv al Federația Fermierilor ministrului Bolea refuzul de a decreta stare de urgență în agricultură.

Starea de urgență în agricultură oferă agricultorilor afectați dreptul de amânare a plăților scadente față de creditori privați (bănci, organizații de micro finanțare, furnizori de inputuri, unități de implementare a proiectelor etc) fără calcularea penalităților, dar și acordă fermierilor afectați unele facilități fiscale, în special posibilitatea folosirii TVA în cont pentru achitarea unor impozite și contribuții.

Ministrul Vladimir Bolea a declarat că deocamdată nu există condiții juridice pentru instituirea stării de urgență și că problemele agricultorilor se discută la guvern.

Agricultorii, reieșind din experiența tristă al anului 2020, au adus multiple argumente în favoarea oficializării dreptului producătorilor agricoli la amânarea plăților  scadente ca garanția legală față de abuzuri din partea creditorilor. Fermierii nu mai au încredere în promisiuni verbale

La ședința agricultorilor fermierii s-au arătat nemulțumiți și de birocrația cu care se confruntă la obținerea avizelor, permiselor de a utiliza apa pentru irigare. „Suntem trimiși la Agenția Proprietății Publice, instituție care ne trimite la Apele Moldovei ulterior din nou la Apele Moldovei. E un cerc vicios care nu sufocă”, susțin agricultorii.

 

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.