Locul unde miliardarii lumii îşi ţin banii, ar putea ascunde o gaură în capital de 8 mld. de dolari

Credit Suisse Group AG se confruntă cu un deficit de capital de până la 8 miliarde de franci elveţieni (8 miliarde de dolari), estimează analiştii de la Goldman Sachs Group Inc., subliniind provocările creditorului elveţian, pe măsură ce se apropie de ceea ce ar putea fi o restructurare profundă, scrie Bloomberg.

„Credit Suisse continuă să se confrunte cu provocări ciclice şi structurale”, au scris analiştii într-o notă, menţinând o recomandare de vânzare a acţiunilor.
Credit Suisse explorează reduceri radicale ale băncii sale de investiţii volatile, în timp ce directorul executiv Ulrich Koerner încearcă să pună capăt anilor de scandaluri şi pierderi. Cu toate acestea, având la orizont o întrebare cheie – cum să plătească pentru planurile în cauză – în aparenţă fără răspuns, cu aproximativ două săptămâni înainte ca el să-şi prezinte planul, speculaţiile cu privire la puterea financiară a creditorului au coborât sever acţiunile băncii.

Deşi strângerea de capital este o opţiune luată în considerare, directorii Credit Suisse ar prefera cu tărie să nu emită acţiuni la preţuri aflate aproape de minime record, a raportat anterior Bloomberg News.

Credit Suisse avea un coeficient de capital CET1 de 13,5% la 30 iunie, cu mult peste minimul internaţional de reglementare de 8% şi cerinţa elveţiană de aproximativ 10%. Rata sa de acoperire a lichidităţii este una dintre cele mai ridicate dintre băncile similare din Europa şi SUA.

Comentariile grupului Goldman au fost reluate de analistul Jefferies Flora Bocahut, care a declarat într-o notă de marţi că banca trebuie să construiască aproximativ 9 miliarde de franci elveţieni în următorii doi până la trei ani. Dar având în vedere natura vitregă a unei majorări de capital, Bocahut se aşteaptă ca Credit Suisse să acorde prioritate cedărilor de active, a scris ea într-o notă.
Bloomberg News a raportat vineri că ofertanţii se aliniază pentru unitatea de produse securitizate a băncii, un pilon cheie în reducerea operaţiunilor bancare de investiţii. Procesul de vânzare, care este mult avansat, a atras interesul Pimco, Sixth Street şi Centerbridge Partners.

Banca se gândeşte, de asemenea, să aducă un investitor extern pentru a lua o participaţie parţială şi a injecta bani într-un spin-off al afacerilor sale de consultanţă şi investiţii, a declarat un grup de persoane familiarizate cu problema în cauză.

#Albania #gaură #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea riscurilor de securitate în Marea Neagră ar putea scumpi transportul cerealelor și petrolului și ar putea crește importanța rutelor alternative prin Dunăre și Republica Moldova. Economistul Iurie Rija avertizează că atacurile recente asupra navelor și infrastructurii din zona Novorossiysk schimbă radical calculele armatorilor și pot provoca o „reevaluare” a întregii logistici regionale.

Potrivit economistului, Marea Neagră nu mai este privită de companiile de shipping doar ca o zonă în care se achită o primă suplimentară pentru riscul de război. Riscul a devenit unul direct pentru navele comerciale, echipaje și mărfurile transportate.

„Marea Neagră nu mai este percepută de armatori doar ca o zonă comercială cu «war risk», ci ca una în care nava comercială însăși poate deveni obiect al atacului”, susține Rija.

În aceste condiții, Turcia ar putea înăspri controalele asupra navigației, mai ales după ce incidentele din regiune au vizat inclusiv nave operate sau deținute de companii turcești și cetățeni turci.

Economistul precizează că nu este necesară o închidere juridică a Bosforului pentru ca piața să resimtă efectele. Verificările suplimentare, întârzierile și incertitudinea privind aprobarea voiajelor sunt suficiente pentru a majora costurile transportului maritim.

Novorossiysk reprezintă unul dintre cele mai importante noduri logistice ale Rusiei pentru exportul de cereale, petrol și alte mărfuri, iar în apropiere funcționează și terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC). Concentrarea riscului militar într-o asemenea zonă poate avea, prin urmare, efecte mult mai mari asupra pieței.

Armatorii trebuie să ia în calcul nu doar posibilitatea de a ajunge în port, ci și dacă operațiunile de încărcare vor continua, dacă nava va putea părăsi portul, cât va dura staționarea, cine va suporta eventualele costuri suplimentare și dacă asigurătorii vor menține acoperirea.

Potrivit lui Rija, prețul transportului poate crește astfel înainte ca un port să fie efectiv blocat.

Efectele s-ar putea transmite rapid și asupra pieței cerealelor. O eventuală reducere a accesibilității exporturilor rusești poate pune presiune în sus asupra cotațiilor internaționale ale grâului. O parte tot mai mare din diferența dintre prețul primit de producător și cel achitat de cumpărătorul final ar urma să fie absorbită de costurile logistice și de primele de risc.

În acest context, rutele alternative capătă o valoare comercială mai mare.

„Dacă presiunea asupra porturilor de adâncime din Marea Neagră continuă, piața începe să cumpere nu numai marfă, ci siguranță logistică”, afirmă economistul.

Rija subliniază că Dunărea nu poate înlocui cantitativ capacitatea Novorossiyskului sau a marilor porturi ucrainene. Totuși, fiecare tonă de capacitate alternativă devine mai valoroasă atunci când transportul maritim tradițional este afectat.

Pentru Republica Moldova, situația poate transforma Portul Internațional Liber Giurgiulești, calea ferată și coridoarele de tranzit terestru în active logistice mult mai importante.

Există însă și reversul medaliei. Creșterea fluxurilor de tranzit prin Republica Moldova ar putea suprasolicita infrastructura exact în perioada în care agricultorii moldoveni trebuie să-și transporte propria recoltă către cumpărători și porturi.

„Capacitatea logistică moldovenească poate fi solicitată de tranzit exact în perioada în care fermierul moldovean trebuie să-și evacueze propria recoltă”, avertizează Rija.

Economistul consideră că eventualele măsuri ale Ankarei nu trebuie interpretate în primul rând ca o sancțiune economică împotriva Rusiei, ci drept o încercare de gestionare a riscurilor și un semnal adresat părților implicate în conflict.

Convenția de la Montreux limitează posibilitatea unei interdicții arbitrare și permanente asupra comerțului civil prin strâmtorile turcești. Din acest motiv, scenariul unor controale suplimentare, întârzieri și măsuri temporare de securitate este, în opinia lui Rija, mai probabil decât o blocadă propriu-zisă.

Dacă însă situația se va prelungi săptămâni, efectele ar putea depăși cu mult problema navigației.

„Vorbim despre repricing-ul întregii logistici a Mării Negre, cu efect direct asupra grâului, petrolului, navlului, Dunării, Constanței și inclusiv asupra valorii coridorului moldovenesc”, conchide economistul.

#Cereale #export #Moldova