Dictatorul de la Kremlin predă Occidentului lecţii din şcoala KGB: Vladimir Putin a început un război tăcut cu NATO

12 Oct. 2022, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Oct. 2022, 05:45 // Actual //  bani.md

Vladimir Putin ţine mai mult ca oricând să demonstreze că poate duce războaie peste tot şi vrea ca Occidentul să ştie acest lucru. Dictatorul de la Kremlin continuă se ameninţe Ucraina, UE şi NATO cu opţiunea nucleară, în timp ce-şi intensifică războiul hibrid, pe care l-a studiat decenii la rând pe „băncile” KGB-ului, scrie Bloomberg.

Din punct de vedere tehnic, ţările occidentale pe care le atacă nu pot demonstra rapid că Putin este personal responsabil de un act de agresiune. Aceasta este arta războiului hibrid, capacitatea de a şterge liniile clare dintre tehnicile militare, tehnologice sau psihologice, precum şi a altor tipuri de tehnică de război.

Prima lovitură lansată de Kremlin a fost chiar sabotarea Nord Stream 1, gazoductul care alimenta Germania din Rusia, aceeaşi Rusie care este gata să joace tot pe cartea şantajului energetic cu prima economie europeană. Scurgerile masive de gaz din Marea Baltică au reamintit NATO că sub apă există sute de puncte vulerabile pentru alianţă, care transportă orice, de la gaz, la electricitate şi internet.

Cu fiecare act de sabotaj şi provocare – cum ar fi atacurile cibernetice ce au vizat recent mai multe aeroporturi americane – un fenomen interesant începe să se manifeste în ţările occidentale.

Putin este indicat ca prim vinovat pentru problemă, însă la scurt timp după apar personaje care sunt gata să bage mâna în foc că de fapt autorul nu este dictatorul de la Kremlin, şi că la mijloc sunt mult mai multe variabile existente. În final, adevărul se pierde printre teorii ale conspiraţiei, bănuieli şi dezinformare.

Pentru Putin acesta este scenariul perfect. El are nevoie ca americanii, germanii, italienii, ungurii şi tot ce înseamnă Occident, NATO şi UE să ajungă să se urască recirpoc. Scopul final al jocului este de a îi face pe actorii care joacă împotriva Rusiei să ajungă se pună la îndoială binele şi răul, victima şi agresorul, autoapărarea şi escaldarea. Nimic nu este adevărat şi totul este posibil.

Vladimir Putin operează împotriva lumii civilizate pe două fronturi. Pe de o parte, a lansat şi creat frica şi ameninţarea unei lovituri nucleare, care ar putea veni (sau nu)  într-un viitor nu foarte îndepărtat. Pe de alta, în prezent, el pune presiune asupra Occidentului prin criza energetică declanşată, care ameninţă să lase oraşele fără curent, apă sau energie electrică.

Lumea civilizată trebuie să deschidă ochii şi să se pregătească să vadă mult mai des acte de sabotaj, fabrici care rămân  fără curent, sateliţi care se comportă ciudat sau bacomate care îşi refuză utilizatorii. Totodată, Vestul se va confrunta cu mult mai mulţi „idioţi utili” în slujba lui Putin, personaje din mass-media sau politica occidentală care vor să ne convingă să nu credem tot ce vedem.

În 2016, NATO a declarat că „acţiunile hibride împotriva aliaţilor poate duce la decizia de a activa articolul 5”. Până la acel punct, care s-ar traduce într-un război total, Occidentul ar trebui să se concentreze pe descoperirea şi securizarea propriilor vulnerabilităţi, înainte ca Putin să decidă realizarea unei lovituri de proporţii exploatând acele puncte slabe.

25 Sept. 2026, 16:52
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
25 Sept. 2026, 16:52 // Homepage //  bani.md

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

 

 

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.