Lovitură sub centură pentru propaganda lui Putin în Moldova! România va ajuta Chișinăul să o stăvilească

Preşedintele interimar al Senatului României, Alina Gorghiu afirmă, după întâlnirea cu Igor Grosu, preşedintele legislativului din Republica Moldova, că cele două state vor consolida cooperarea parlamentară în vederea combaterii dezinformării şi a propagandei ruseşti, în vederea ajutării refugiaţilor ucraineni şi a condamnării ferme a atrocităţilor comise de Federaţia Rusă în Ucraina.

”O bucurie să îl revăd pe preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, domnul Igor Grosu! Mesajul meu în calitate de preşedinte interimar al Senatului României a fost că vom continua să susţinem Republica Moldova pe calea sa spre integrare europeană . Ţările noastre trebuie să fie unite în Uniunea Europeană!”, scrie Alina Gorghiu pe Facebook.

”Vom consolida cooperarea noastră parlamentară în vederea combaterii dezinformării şi a propagandei ruseşti, în vederea ajutării refugiaţilor ucraineni şi a condamnării ferme a atrocităţilor comise de Federaţia Rusă în Ucraina, precum şi în vederea promovării valorilor europene comune! România va fi mereu alături de Republica Moldova!”, mai spune preşedintele interimar al Senatului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#propagnadă #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.