Luminița de la capătul tunelului transnistrean nu se vede! Serebrian: Avem cinci scenarii

Am propus Tiraspolului 5 scenarii pentru reluarea livrărilor energiei electrice de centrala de la Cuciurgan, de declarat vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serberian după negocierile în fromat 1+1 de la sediul OSCE de la Chișinău.

„Chișinăul a venit cu câteva variante pentru producerea de energie pentru consumatorii de pe malul drept la Nistrului și un preț cât mai mici pentru a proteja cetățenii dar și întreprinderile de preturile foarte mari. Am vorbit și despre stabilitatea rețelelor energetice în contextul războiului din Ucraina, care sunt suntem foarte vulnerabile. Gardul de uzură al rețelelor este foarte mare. (…) Așteptările noastre cu privire la reluarea livrărilor de energie electrică sunt moderate. Chișinăul a venit cu 5 scenarii, care au fost înaintate Tiraspolului”, a punctat Serebrian.

Centrala de la Cuciurgan a sistat livrările de curent către Republica Moldova după ce Gazprom a redus livrările de gaz. În consecință Chișinăul s-a reorientat către piața din România. Or, prețul mediu de achiziție este de 230 euro MW/h, în timp ce lumina de la Cuciurgan costa 77 USD mW/h.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, respectiv Chișinăul trimite 2,3 mil. metri cubi în stânga Nistrului, iar restul sunt destinați malului drept.

#scenarii #tiraspol #Energie #export #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie