MAI continuă campania de încurajare a victimelor violenţei în familie să ceară ajutor. Mesajul celui de-al treilea spot

Violenţa economică şi cea psihologică sunt forme ale violenţei în familie, care în ţara noastră sunt mai puţin percepute ca fiind tipuri de abuz. Pentru a sensibiliza societatea şi a încuraja raportarea acestor cazuri, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) lansează cel de-al treilea spot social cu un mesaj adresat direct victimelor violenţei economice şi psihologice în familie.

Prin vocea unei actriţe a Teatrului Național „Mihai Eminescu”, este relatată istoria reală a unei profesoare de 47 de ani, din ţara noastră, cheltuielile căreia sunt controlate de soț.

„Am 47 de ani și sunt profesoară. Sunt căsătorită de 20 de ani. Soțul mereu mi-a verificat cumpărăturile și portmoneul. Zilnic trebuia să îi explic de ce mi-am cumpărat o cafea sau o chiflă, din banii munciți de mine. Într-o seară pregăteam cina, când a venit și mi-a cerut bani să cumpere anvelope. I-am spus că nu mai am, pentru că mi-am cumpărat o haină de iarnă. S-a înfuriat, a strigat la mine, a luat portmoneul și a plecat să verifice câți bani mai am pe card. Nu m-am gândit niciodată că așa ceva poate exista în familie, să fiu atât de nefericită și torturată psihologic în propria casă”, povestește protagonista.

Prin intermediul acestei istorii informăm societatea despre faptul că, controlul deplin al banilor, impus de partenerul de viaţă, este o formă a violenţei în familie care nu trebuie tolerată, ci raportată.

„Nu ești singură! Nu este vina ta! Apelează oricând după ajutor! Suntem alături, pentru că siguranța și viața ta contează. Sună la orice oră la 112 sau la telefonul de încredere 0 8008 8008. La Centrul de Justiție Familială vei fi ajutată și protejată de polițiști, medici, psihologi și alți specialiști calificați, care te vor consulta gratuit și vor fi alături de tine pe toată durata procesului de asistență și protecție. Știm prin ce treci și te vom ajuta să depășești aceste momente grele. Ai încredere în puterea ta”.

În primele 10 luni ale anului 2023, în Republica Moldova au fost inițiate 103 cauze penale, urmare a acțiunilor de violență psihologică în familie, dintre care 15 cazuri au fost calificate drept izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei, fapte care reprezintă infracțiuni, potrivit Codului Penal al Republicii Moldova.

Prin intermediul acestei campanii și a spoturilor sociale lansate, (spot social adresat victimelor violenzei fizice, sexuale şi psihologice), Centrul de Justiție Familială (CJF) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne își propune să încurajeze femeile supuse violenței în familie să apeleze cu încredere la autorități și să le asigure că vor fi ajutate, consiliate şi însoţite, absolut gratuit, pe toată durata procesului penal.

Despre Centrul de Justiție Familială

Echipa CJF este una multidisciplinară, formată din poliţişti, medici, asistenţi sociali, psihologi, jurişti și membri ai unor organizații neguvernamentale specializate în sprijinirea victimelor violenței în familie.

Centrul de Justiție Familială asigură accesul imediat al victimelor violenței fizice în familie, psihologice și/sau a infracțiunilor privind viața sexuală la servicii urgente și specializate într-un singur sediu, persoanele fiind consultate de experți legiști, juriști, psihologi și medici. Acolo sunt evaluate riscurile și identificate necesitățile victimelor, acestea fiind referite către servicii de reabilitare de lungă durată.

Specialiştii CJF însoţesc victima pe toată durata procesului de protecţie, iar serviciile medicale şi juridice acordate sunt gratuite. Identitatea victimelor care cer ajutorul Centrului de Justiţie Familială este păstrată în anonimat, iar adresa CJF nu se face publică, pentru a fi asigurată absolut protecția victimelor.

Victimele violenței în familie pot cere ajutorul Centrului de Justiție Familială prin intermediului numărului unic de urgenţă 112 sau la telefonul de încredere 08008 8008.

Nu eşti singură! Nu e vina ta! Ai încredere în puterea ta!

#Centru de Justiție Familială #violenta #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.