Mai multe agenții, cu „buza umflată”. Va fi creat Fondul Național pentru Dezvoltarea Regională și Locală

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi crearea Fondului National pentru Dezvoltarea Regională și Locală cu un buget de 770 mil. de lei. Astfel, primăriile din țară vor putea aplica pentru diferite proiecte de dezvoltare.

Prin proiectul Legii privind Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală va fi asigurată integrarea procedurilor de finanțare a proiectelor infrastructurale de importanță locală în cadrul unui proces decizional unic, care va permite îmbunătățirea procedurilor de management a intervențiilor financiare în cadrul regiunilor de dezvoltare a localităților;

Totodată, crearea noului fond va permite crearea unei autorități care va fi responsabilă de alocarea resurselor financiare pentru proiecte de dezvoltare regională și locală. Aceasta va fi responsabilă de lansarea apelurilor, selectarea, evaluarea și monitorizarea implementării proiectelor de infrastructură de importanță locală. Tot aici, va fi dezvoltat un sistem informațional automatizat de management al proiectelor de dezvoltare regională și locală în care vor fi incluse toate proiectele finanțate

În urma creării autorității va fi evitată dublarea finanțării din sursele fondurilor naționale (Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, Fondul Ecologic Național, Fondul pentru Eficiență Energetică).

În prezent, din Fondul pentru dezvoltare regională sunt în proces de implementare 12 proiecte cu un cost total de 437,2 milioane lei. Din mijloacele Fondului ecologic național se implementează 241 de proiecte în domeniul alimentării cu apă și sanitație, ale căror valoare totală constituie 2,95 miliarde de lei, dintre care contribuția FEN este de 1,14 miliarde de lei, iar suma restantă este de 693 mil. de lei.

Din fondul pentru Eficiență energetică se implementează 59 de proiecte cu un cost total de 192 mil. de lei, dintre care contribuția FEE este de 73 mil. de lei â, iar valoarea ce urmează a fi debursată este de 47,9 mil. de lei.

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural sunt implementate 169 proiecte de dezvoltare rurală, cu un cost total de implementare de 233,3 mil de lei, contribuția Fondului este de 187,5 mil. de lei, dintre care spre achitare au rămas 98 mil. de lei.

#fond #local #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.