Epopeea Arenei Naționale continuă. Guvernul alocă 3,1 mil. de euro

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi alocarea a 67,7 mil. de lei pentru a vira plata către compania, care s-a ocupat de construcția edificiului, cu care s-a statul are încheiat un parteneriat public-privat.

Potrivit proiectului de lege, Agenția Proprietății Publice, în calitate de asociat unic al Societății cu Răspundere Limitată „Arena Națională”, va asigura operarea modificărilor în Statutul Societății cu Răspundere Limitată „Arena Națională” în vederea majorării capitalului social și prezentarea acestora, în termen de 30 de zile de la data adoptării, Instituției Publice Agenția Servicii Publice pentru efectuarea înregistrării de stat”, se arară în hotărârea de Guvern.

Avem un contract și trebuie să facem aceste plăți. S-au investit bani și trebuie să ne asigurăm că proiectul va fi funcțional și dat în exploatare. Așteaptă federațiile sportive să poată utiliza acest obiectiv și că este în beneficiul cetățenilor. Vizavi de încălcările comise continuăm să discutăm”, a declarat premierul Natalia Gavrilița.

Anterior, Natalia Gavrilița declara că își dorește să afle detalii privind evoluția dosarelor în cazul construcției Chișinău Arena, după ce în august 2019, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, a ieșit la iveală că prețul terenului de 59 de hectare, pus în gaj, este de câteva ori mai mare decât volumul investiției. Guvernul va fi obligat să plătească, în decurs de 11 ani, alte 33 de milioane de euro.

De proiectarea și construcția Arenei s-a ocupat compania „Summa” din Turcia, care nu a avut concurență în concursul de selectare a partenerului privat. Mai mulți specialiști au criticat acest proiect, menționând că a fost aprobat în grabă și netransparent. În plus, au indicat că proiectul presupune și mai multe riscuri economice. În noiembrie 2019, Guvernul Chicu a decis că proiectarea și construcția Arenei Chișinău trece din gestiunea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării la Ministerul Economiei și Infrastructurii. Anul trecut, cabinetul de miniștri a aprobat o hotărâre cu privire la alocarea a peste 71,3 milioane de lei Societății cu Răspundere Limitată Arena Națională pentru majorarea capitalului social. 66 de milioane de lei au fost alocate pentru rambursarea investiției efectuate de partenerul privat la construcția obiectivului Chișinău Arena, iar alte 5,2 milioane de lei – pentru majorarea capitalului social ale SRL Arena Națională pentru anul 2020, în care statul este asociat unic.

#arena #capital social #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.