Maia Sandu, în discuție cu reprezentanții Ministerului Sănătății despre situația pandemică

Președinta țării Maia Sandu a avut astăzi o discuție cu reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, unde a abordat problema pandemiei în țara noastră și metodele ce urmează a fi întreprinse imediat pentru a diminua agravarea situației și mai mult.

„Azi am avut o discuție cu echipa Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Am discutat cu noii secretari de stat, cu șefi de direcție pentru a afla ce probleme întâmpină Ministerul în lupta cu pandemia și cu ce poate ajuta președinția. Am vorbit despre planul de răspuns la infecția cu Covid-19 și aplicarea măsurilor recomandate în decizia CSS din 13 martie, necesare pentru a atenua presiunea pe sistemul de sănătate și a opri răspândirea virusului”, a scris Sandu pe pagina ei de Facebook.

În special, Sandu a discutat cu reprezentanții Ministerului Sănătății suplimentarea locurilor spitalicești, elaborarea unui mecanism de livrare a medicamentelor compensate la domiciliu, mărirea capacității de testare, asigurarea supravegherii stricte a tratamentului cazurilor ușoare și moderate, scrie realitatea.md.

„Am discutat despre necesitatea creșterii capacității de vaccinare în următoarele săptămâni și accelerarea procesului pentru a trece mai repede la etapa a 2-a din planul de vaccinare. Am solicitat urgentarea discuțiilor cu producătorii și asigurarea procurării cât mai rapide a vaccinurilor. Scopul nostru comun este să oprim răspândirea virusului și să salvăm cât mai multe vieți. Este nevoie de un efort consolidat al instituțiilor pentru a reuși să oprim pandemia. Tocmai de aceea, voi continua să depun toate eforturile pentru a obține vaccin, echipamente medicale, generatoare de oxigen, medicamente și alt ajutor necesar pentru sistemul de sănătate și cetățenii noștri”, se mai arată în postarea Maiei Sandu.

#situatie pandemica #Ministerul Sanatatii #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.