Maia Sandu: „Moldova vrea să devină membră a UE. Am prefera mai devreme decât mai târziu”

14 Dec. 2021, 23:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2021, 23:56 // Actual //  bani.md

Maia Sandu a declarat, într-un interviu pentru Reuters, citat de digi24.ro, că Republica Moldova aspiră să adere la Uniunea Europeană și că ar vrea ca acest lucru să se întâmple „mai devreme decât mai târziu”.

Declarațiile președintei Maia Sandu au reprezentat cea mai directă și clară exprimare publică a cursului pro-occidental și pro-european al Republicii Moldova. Sandu, al cărei partid reformist a obţinut o victorie detaşată în alegerile parlamentare din luna iulie, este văzută în Republica Moldova ca un simbol al schimbării care oferă UE un succes de politică externă într-o ţară aproape falimentată de corupţia endemică.

„Republica Moldova vrea să devină membră a UE într-o zi”, a mai spus Maia Sandu, care a evitat afirmaţiile fără echivoc privind orientarea ţării după ce a ajuns la putere la sfârşitul lui 2020, dată fiind dependenţa Moldovei de gazul rusesc. „Ne-ar plăcea să ajungem acolo preferabil mai devreme decât mai târziu”, a afirmat Sandu în cadrul interviului care a avut loc într-un hotel din Bruxelles.

Întrebată dacă Rusia va permite Republicii Moldova – care se află între Ucraina şi statul membru UE, România, să adere la UE, Maia Sandu a răspuns că le-a spus oficialilor ruşi că modelul blocului celor 27 este cel de urmat pentru ţară. „Vom insista că este alegerea noastră (n. red. – aderarea la UE) şi ne-ar plăcea ca alte ţări să respecte această alegere”, a subliniat ea.

Rusia, acuzată că se folosește de livrările de gaz pentru a intimida Republica Moldova

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a acuzat Moscova, în octombrie, că se foloseşte de gazul natural pentru a intimida Republica Moldova, o acuzaţie pe care Kremlinul o respinge. Sandu a calificat noul contract pe cinci ani semnat de guvernul de la Chişinău cu Gazprom drept „rezonabil”, dar a spus că Moscova le-a acordat „preţuri preferenţiale” aliaţilor apropiaţi.

Guvernul de la Chişinău va contesta solicitarea Gazprom de pe 30 octombrie de plată a unor datorii de 709 milioane de dolari, a spus ea.

„Când preţul gazului a crescut atât de mult, Gazprom a început să vorbească despre unele datorii despre care susţin că datează din 1994 (…) Bineînţeles că acest lucru a fost folosit în negocieri. Noi credem că datoria trebuie să fie mult mai mică”, a afirmat Maia Sandu.

Preşedinta Republicii Moldova a spus şi că este preocupată de acumularea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina. Ea a precizat, însă, că nu există semne de activitate rusă sporită în Transnistria, regiunea separatistă din estul Moldovei.

„Din nefericire, avem în continuare trupe ruse pe teritoriul nostru”, a amintit ea, solicitând retragerea lor din Transnistria care, conform legislației internaționale este parte a teritoriului Republicii Moldova.

Controlul Maiei Sandu asupra executivului şi a parlamentului îi oferă Republicii Moldova cea mai bună şansă pe care a avut-o vreodată de a lua statul din mâinile unor elite corupte, susţin oficiali de la Bruxelles şi de la Chişinău.

Republica Moldovei a cerut Interpolului să-i caute pe doi dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, acuzaţi că au sifonat banii statului. Unul dintre ei, Vladimir Plahotniuc, este acuzat de implicare în furtul de un miliard de euro din băncile moldovene în perioada 2014-2015. Avocaţii lui Plahotniuc au negat că el a fost implicat în ceea ce este cunoscut la nivel local sub denumirea „furtul secolului”.

„Contăm pe sprijin internaţional pentru că cei mai mari escroci care au furat de la poporul nostru au părăsit ţara”, a mai spus Sandu, adăugând că Plahotniuc se ascunde probabil în Turcia.

 

18 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2026, 10:56 // Actual //  Ursu Victor

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.