Străinii profită de prăbușirea lirei și se înghesuie să își cumpere case mai ieftine în Turcia

Străinii profită de prăbușirea lirei și se înghesuie să își cumpere case la prețuri mult mai avantajoase în Turcia. Astfel, numărul locuințelor vândute către străini a crescut în luna noiembrie cu aproape 50%, atingând un nou record, arată datele oficiale publicate marţi, după ce deprecierea lirei turceşti a ieftinit locuințele pentru cei care le-au cumpărat cu valută, transmite Reuters.

Institutul de Statistică din Turcia (TurkStat) a anunţat că 7.363 de locuinţe au fost vândute cetăţenilor străini în luna noiembrie a acestui an, în creştere cu aproape 50% în ritm anual, în condiţiile în care vânzările totale de locuinţe au crescut cu 59% în ritm anual, până la 178.814 proprietăţi.

„Oamenii care caută o locuinţă ca mijloc pentru a se proteja de inflaţie au fost cei care au dus la această creştere dramatică a vânzărilor în luna noiembrie”, a declarat Makbule Yonel Maya, manager la firma TSKB Real Estate Appraisal, potrivit Agerpres.
Lira turcească a atins luni un minim istoric, de 14,99 lire pentru un dolar, iar de la începutul anului şi până în prezent moneda turcească a pierdut jumătate din valoare.

Înghesuială la cumpărarea de case în Turcia

În total, străinii au cumpărat peste 50.000 de locuinţe în Turcia în primele 11 luni ale acestui an, în creştere cu aproape 40% în ritm anul. În schimb, vânzările totale de locuinţe în primele 11 luni au scăzut cu 9,2% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Altan Elmas, preşedintele unei asociaţii a dezvoltatorilor şi investitorilor imobiliari, a estimat că intrările de valută generate de vânzările de locuinţe s-au situat la 8,5 miliarde de dolari în primele 11 luni, depăşind orice aşteptări.
„Putem ajunge la 10 miliarde de dolari până la finele anului”, a spus Elmas.

Străinii profită de prăbușirea lirei turcești

Cele 7.363 de locuinţe vândute străinilor în noiembrie reprezintă cel mai mare număr înregistrat într-o singură lună de la debutul publicării datelor statistice. De departe, cei mai importanţi cumpărători de locuinţe din Turcia au fost cetăţenii iranieni, urmaţi de irakieni şi ruşi. Cea mai populară zonă pentru vânzarea de locuinţe la străini a fost Istanbulul, cu 2.922 de proprietăţi în luna noiembrie, urmată de staţiunea Antalya şi capitala Ankara.

Datele statistice mai arată că numărul de credite ipotecare încheiate în luna noiembrie a crescut cu 61% în ritm anual, până la 39.366, acestea fiind responsabile pentru 22% din totalul achiziţiilor de locuinţe încheiate în noiembrie.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a susţinut în mod public reducerea agresivă a dobânzii de politică monetară, pentru stimularea noului său program economic bazat pe exporturi şi credite, în pofida unei inflaţii care a trecut de 20% şi a criticilor exprimate de economiştii şi politicienii din opoziţie.

#achizitie #Turcia #locuinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor a lansat critici dure la adresa premierului Dorin Recean, acuzându-l de manipulare în ceea ce privește compensațiile acordate fermierilor afectați de secetă. Organizația a subliniat că în „țările civilizate”, demnitarii de un asemenea rang demisionează după astfel de acțiuni.

„Domnul prim-ministru operează cu cifre greșite când insistă că statul a alocat 200 de milioane de lei fermierilor afectați de secetă. Realitatea este că doar 50 de milioane de lei au fost alocați la începutul anului și recent încă 100 de milioane de lei, pe principii discriminatorii. În România, toți fermierii afectați vor primi între 200 și 250 de euro pe hectar până la 15 octombrie”, a explicat Asociația Forța Fermierilor.

Asociația a punctat și diferențele majore dintre măsurile adoptate de România și cele din Republica Moldova, făcând referire la legea secetei adoptată recent de Parlamentul de la Chișinău. Printre cele mai importante critici:

1. Durata suspendării datoriilor: În România, suspendarea plăților se aplică pentru 12 luni, în timp ce în Moldova doar pentru 6 luni. Această perioadă scurtă nu oferă suficient sprijin agricultorilor care suferă de secetă pentru al treilea an consecutiv.

2. Suspendarea creditelor: În România, suspendarea plăților vizează toate creditele obținute începând din primăvara anului 2022, de când a început criza climaterică. În Moldova, suspendarea se aplică doar pentru creditele luate din 1 septembrie 2023, lăsând agricultorii cu datorii reeșalonate din 2022 expuși executărilor.

3. Condiții discriminatorii: Legea moldovenească impune ca fermierii să dețină acte de calamitate care să arate că 50% din suprafața cultivată a fost afectată, condiție considerată nedreaptă de fermieri.

4. Lipsa consultării publice: În România, ordonanța de urgență a fost discutată public timp de câteva săptămâni. În Moldova, legea a fost publicată în timpul ședinței guvernului și votată a doua zi în Parlament, fără a include propunerile asociației Forța Fermierilor.

În încheiere, asociația a solicitat un dialog public și constructiv cu președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, guvernatorul BNM și premierul Recean. „Ne-am săturat de discuții sterile și de atitudinea arogantă a autorităților. Nu mai avem încredere în cuvintele ministrului Bolea și cerem un dialog real și sprijin concret pentru agricultori”, a transmis Forța Fermierilor.