Marea Britanie trimite rachete cu rază lungă în Ucraina și sfidează amenințările lui Putin: „Livrarea este iminentă”

16 Iun. 2022, 02:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iun. 2022, 02:02 // Actual //  bani.md

Marea Britanie urmează să furnizeze Ucrainei artilerie de rachete cu rază lungă, în ciuda amenințării de duminică din partea președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Mai exact, Regatul Unit a anunțat miercuri livrarea „iminentă” a unor lansatoare multiple de rachete către Ucraina pentru a putea lovi în special artileria rusă care o copleșește numeric pe cea ucraineană în confruntările din estul Ucrainei.

Marea Britanie va trimite sisteme de rachete cu lansare multiplă M270, care pot lovi ținte la 50 de mile distanță, în speranța că vor putea perturba artileria rusă concentrată care a lovit orașele din estul Ucrainei.

Ben Wallace, secretarul britanic al Apărării, a argumentat că decizia de a expedia lansatoarele de rachete este justificată pentru că „pe măsură ce tacticile Rusiei se schimbă, la fel trebuie să se schimbe și sprijinul nostru pentru Ucraina”.

„Cred că livrarea lor este iminentă, şi vor urma de asemenea munițiile”, a declarat ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, la o conferinţă de presă la Oslo.

Mișcarea riscă să provoace și mai mult un Kremlin deja iritat

Înainte de anunțul britanicilor, Vladimir Putin a spus la televiziunea de stat Rossiya că Rusia va riposta în continuare dacă SUA va duce la bun sfârșit livrarea artileriei cu rachete Himars pe care Casa Albă a promis-o săptămâna trecută.

„Vom lovi acele ținte pe care încă nu le-am lovit”, a spus liderul rus, care a fost strâns implicat în deciziile militare operaționale de-a lungul celor peste trei luni de război. Putin nu a precizat care sunt acele ținte.

Aşadar, urmând exemplul Statelor Unite, Londra a transmis pe 6 iunie că va furniza la rândul ei Ucrainei astfel de sisteme MLRS, care au o rază de acţiune şi o precizie superioare artileriei ruse.

Guvernul de la Kiev, ale cărui trupe sunt în dificultate în faţa trupelor ruse în estul Ucrainei, cere insistent Occidentului să-i furnizeze mai mult armament greu. Vice-ministrul ucrainean al apărării, Anna Maliar, a deplâns marţi că ţara sa a primit numai 10% din armele de care are nevoie.

Wallace: Urmează rachete anti-navă Harpoon

În plus faţă de lansatoarele multiple de rachete, ministrul Wallace a menţionat că Londra examinează şi oferirea către Ucraina a unor rachete anti-navă Harpoon, complementare celor deja promise de Danemarca şi Olanda.

La aceeaşi conferinţă de presă, omologul său norvegian Bjorn Arild Gram a declarat că ţara sa are în vedere la rândul ei noi donaţii de armament către Ucraina, în plus faţă de cele 22 de obuziere M-109, cele circa o sută de rachete antiaeriene Mistral şi cele aproximativ 4.000 de arme antitanc M72 deja furnizate.

Aceste declaraţii au fost făcute înaintea unei reuniuni la care aproape 50 de ţări, conform ambasadorului american la NATO, examinează ajutorul militar pe care îl vor oferi în continuare Ucrainei, reuniune condusă de secretarul american al apărării Lloyd Austin.

De precizat că Marea Britanie nu a spus câte M270 trimite, deși numărul este mic și va fi comparabil cu decizia SUA de a trimite patru Himar. Trupele ucrainene vor fi instruite cu privire la modul de utilizare a lansatoarelor în Marea Britanie, a adăugat Ministerul Apărării, potrivit theguardian.

 

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.