Marea migrație spre șezlonguri a „înghițit” aproape 17% din traficul Aeroportului Chișinău

Peste 811 mii de persoane au călătorit prin Aeroportul Chișinău în luna iulie 2026, cu 107,8 mai mulți decât în iulie 2025. Creșterea anuală a constituit 15,3%.

Rezultatul a depășit cu 105.079 de pasageri prognoza inițială, stabilită la aproximativ 706.000 de persoane. Astfel, planul pentru luna iulie a fost realizat în proporție de 114,9%.

Antalya a fost cea mai solicitată destinație, concentrând 16,8% din traficul total. Aceasta a fost urmată de Istanbul, cu o cotă de 8%, Londra – 3,9%, Heraklion – 3,4% și Sharm el-Sheikh – 3,2%.

Creșteri ale numărului de pasageri au fost înregistrate și pe rutele spre Barcelona, Bruxelles, Atena, Verona, Tel Aviv, Praga, Napoli, Dublin, Hurghada, Paris și Frankfurt.

Cel mai mare avans a fost raportat pe ruta Chișinău–Erevan, care a atras cu 12.812 pasageri mai mult decât în iulie 2025. Erevanul a reprezentat aproximativ 2,1% din traficul total al aeroportului.

Destinațiile lansate recent au generat împreună 41.386 de pasageri, echivalentul a circa 5,1% din traficul lunii. Printre cele mai solicitate rute noi s-au numărat Bratislava, Napoli, Batumi, Wroclaw, Rodos, Rimini, Sofia, Corfu, Geneva și Madrid.

În luna iulie au fost înregistrate 5.402 mișcări de aeronave. Raportat la numărul total de pasageri, rezultă o medie de aproximativ 150 de călători pentru fiecare aterizare sau decolare, indicatorul incluzând ambele tipuri de mișcări.

Volumul mărfurilor transportate prin Aeroportul Chișinău a constituit 190,2 tone. Administrația aerogării afirmă că rezultatele confirmă cererea în creștere pentru zborurile directe din și spre Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.