Marile bănci centrale continuă lupta cu inflaţia prin majorări de dobânzi, semn că nu le sperie furtuna bancar

În SUA, în zona euro, în Marea Britanie şi în Elveţia băncile centrale continuă să lupte prin majorări de dobânzi cu o inflaţie care nu doar că nu cedează, dar pe unele fronturi şi contraatacă.

Este un semn că pagubele pe care le fac preţurile în creştere în economii sunt mult prea mari pentru a fi trecute pe plan secund şi că economiile în sine sunt rezistente la recesiune. Apoi, creşterile recente de dobânzi semnalizează încrederea băncilor centrale că problemele din sectorul bancar pot fi ţinute sub control. De aceea, cel puţin în zona euro, unde furtuna bancară a lovit doar acţiunile băncilor şi nu instituţiile de credit, este de aşteptat ca dobânzile să-şi continue creşterea, poate nu la fel de agresiv ca până acum.

În Europa de Est, situaţia este diferită deoarece băncile centrale au oprit de mult ofensiva majorărilor de dobânzi şi aşteaptă să vadă efectul acţiunilor de până acum. În Polonia, spre exemplu, inflaţia a accelerat la un nou record în februarie, însă cei mai mulţi analişti şi mai ales oficiali asigură că acela este punctul de vârf de unde începe lungul drum descendent. În economia poloneză, cea mai mare din regiune, creşterile de preţuri au fost conduse de scumpiri la alimente, transport şi energie, de mult timp motoarele principale ale inflaţiei.

Şi în Ungaria banca centrală poartă o luptă, dar cu guvernul cheltuitor, care vrea dobânzi mai mici. Mai precis, banca centrală este sub asediul guvernului, care i-a limitat capacitatea de a înăspri politica monetară printr-un decret ce interzice investitorilor instituţionali locali şi deponenţilor mari să profite de facilităţile de depozit pe perioadă foarte scurtă cu dobândă de 18% ale instituţiei, potrivit Bloomberg.

Ungaria are cea mai puternică inflaţie din UE şi cele mai mari dobânzi. Cea de bază este de 13%. De asemenea, administraţia premierului Viktor Orban a extins cu 3 luni, până pe 30 iunie, o limită a dobânzilor pe care băncile comerciale le pot plăti pentru depozite. Între timp, forintul maghiar, devenit una dintre cele mai instabile monede din lume, se depreciază la cea mai mică turbulenţă.

Deprecierea forintului a fost o politică preferată a guvernului Orban deoarece face mai ieftine exporturile pe pieţele internaţionale. Acum creează şi mai multă inflaţie prin scumpirea importurilor. Creşterea dobânzilor are şi scopul de a stabiliza forintul. În acest context, cel mai probabil banca centrală nu va face schimbări majore în politica monetară în viitorul apropiat.

Dacă în Ungaria guvernatorul băncii centrale György Matolcsy s-a transformat din mâna dreaptă a lui Orban în cel mai mare critic al guvernului acestuia, în Polonia conducerea băncii centrale este aliată, chiar şi politic, cu partidul de guvernământ. De aceea, acolo banca centrală vorbeşte deschis despre posibilitatea reducerii dobânzilor, cu concluzia, mereu, că încă nu a venit timpul pentru un astfel de pas. Dar o face pentru că majorarea dobânzilor i-a nemulţumit pe polonezi, făcând ca pentru mulţi ratele la credite să fie prea împovărătoare.

Inflaţia poloneză a accelerat din nou în februarie, la 18,4%, un nivel mic dacă este comparat cu cel de 25,4% din Ungaria, dar totuşi cel mai ridicat din ultimii 26 de ani. Inflaţia creşte deja de doi ani şi mai toată lumea se aşteaptă ca februarie să fie vârful. Însă nivelul de 18,4% reflectă şi o schimbare a elementelor din coşul de inflaţie pe baza căruia institutul central de statistică îşi face calculele.

Astfel, prin noul model, rata de inflaţie din ianuarie a fost recalculată de la 17,2% la 16,6%. După modelul vechi, inflaţia din februarie ar fi ajuns probabil la 20%.
În SUA, unde a izbucnit furtuna bancară ca un efect secundar al creşterii dobânzilor, banca centrală n-a ezitat să majoreze din nou dobânzile săptămâna aceasta, dar cu un ritm mai lent, de 25 de puncte de bază. De asemenea, Rezerva Federală a lăsat indicii că în următoarele luni ar putea începe o perioadă de pauză. Aceasta pentru că turbulenţele recente din sectorul bancar „vor avea probabil ca rezultat înăsprirea condiţiilor de creditare pentru gospodării şi afaceri şi vor pune presiuni pe activitatea economică, angajări şi inflaţie“, se arată într-un comunicat al Fed.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vehicule #pierderi #Ford

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comuna Lozova, raionul Strășeni, marchează un moment important prin finalizarea proiectului de modernizare a sistemului de apeduct – un proiect de importanță strategică pentru sănătatea publică și dezvoltarea locală. După decenii în care localnicii au avut acces doar la apă tehnică sau sulfuroasă, comunitatea beneficiază, în premieră, de apă potabilă sigură și mineralizată.

Primele sonde de alimentare cu apă din localitate au fost puse în funcțiune după anii ’80, însă apa nu era potrivită pentru consum. Ulterior, în 2022, o a doua sondă a început să distribuie apă tehnică, cu un conținut ridicat de sulf. Situația s-a schimbat odată cu implementarea unui sistem modern de filtrare și mineralizare.

„Până nu am văzut acest rezultat frumos, această adevărată minune, nu am vrut să împărtășesc informația. Am preferat să ne bucurăm de un rezultat sigur, verificat, decât să avem rezerve față de rezultat”, a declarat primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, în cadrul evenimentului oficial de finalizare a proiectului.

După efectuarea unui număr extins de analize de laborator, specialiștii au confirmat că apa corespunde standardelor de potabilitate.

„Dintr-o apă tehnică am ajuns la filtrare și mineralizare. Iar astăzi, în urma numeroaselor rezultate de laborator, putem afirma cu certitudine că apa este potabilă și sănătoasă”, a subliniat edilul.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul companiei Aquaphor International, în parteneriat cu Aquaphor Moldova, și reprezintă primul proiect-pilot de acest tip din Republica Moldova. Un rol important în dezvoltarea și implementarea proiectului l-a avut și Ambasada Republicii Moldova în Estonia, care a contribuit activ la facilitarea cooperării dintre partenerii internaționali și autoritățile locale. Sistemul este format din trei containere dotate cu utilaje de ultimă generație pentru tratarea apei, valoarea investiției ridicându-se la peste 7 milioane de lei.

„Este un adevărat cadou pentru comunitatea noastră, pe care îl vom valorifica la maximum. Degeaba avem infrastructură, drumuri sau mașini scumpe, dacă suntem bolnavi. Avem nevoie de apă sănătoasă, de educație, de alimentație sănătoasă și de servicii medicale de calitate”, a mai declarat Viorel Jardan.

La rândul său, Eugeniu Sturza, administratorul Aquaphor Moldova, a explicat cum a fost aleasă localitatea Lozova pentru implementarea proiectului: „Acest proiect a venit, într-un fel, întâmplător. Aquaphor reprezintă nucleul european în tratarea și filtrarea apei. Din discuțiile cu domnul primar am înțeles că Lozova luptă de mult timp pentru a avea apă potabilă. Primele analize ne-au arătat că apa era de o calitate foarte slabă.”

Potrivit acestuia, au urmat zeci de teste din diferite sonde, iar decizia a fost una clară. „Am decis să venim aici, să implementăm acest proiect și să demonstrăm că și dintr-o astfel de apă se poate obține apă potabilă. Este un exemplu pentru alte localități, care pot beneficia de asemenea sisteme fără a aștepta ani la rând extinderea rețelelor de apeduct de la râuri care, în multe cazuri, nici nu mai au apă. Colegii noștri au lucrat zi și noapte pentru a lansa proiectul în ajun de sărbători, ca să putem oferi copiilor și familiilor din Lozova apă mineralizată. Din toate analizele efectuate, această apă este mai bună decât cea din Chișinău”, a spus Sturza.

Autoritățile locale consideră că proiectul de la Lozova poate deveni un model replicabil la nivel național, demonstrând că soluțiile moderne de tratare a apei pot fi implementate eficient și rapid, fără investiții masive în rețele de aducțiune pe distanțe mari.

#lozova #apa potabila #proiect pilot