Mașini electrice, probleme pe timp de iarnă. Cele 5 lucruri pe care trebuie să le știi

Într-un studiu exclusiv publicat de compania canadiană Recurrent, se arată că vehiculele electrice (EV) se confruntă cu provocări semnificative în condiții de iarnă, aducând în prim plan scăderea semnificativă a autonomiei și timpului de încărcare în această perioadă. Acest aspect devine crucial în contextul pregătirilor pentru alegerile prezidențiale din 2024, unde se observă un interes crescut pentru vehiculele electrice în diverse regiuni, scrie The Star.

Studiul, care a analizat peste 10.000 de mașini din SUA, inclusiv 18 modele populare de vehicule electrice, evidențiază că, în medie, aceste mașini își mențin doar 70% din autonomie în condiții de îngheț. Datele au inclus variabile complexe precum teren denivelat, viteze variabile și îmbătrânirea bateriilor vehiculelor.

Daniel Breton, președintele și CEO al Electric Mobility Canada, a subliniat că nu doar vehiculele electrice sunt afectate de condițiile meteorologice reci. Majoritatea mașinilor electrice pierd între 10% și 50% din autonomie în temperaturi între 0°C și -40°C, în timp ce mașinile pe benzină pierd 15% din autonomie la -7°C.

Studiul arată că încărcarea vehiculelor electrice poate dura cu 10 până la 50% mai mult timp în condiții de frig, în funcție de model. Factori precum încetinirea reacțiilor chimice și fizice în baterii și necesitatea de a încălzi interiorul mașinii contribuie la această creștere a timpului de încărcare.

Pentru a minimiza aceste probleme, șoferii de vehicule electrice sunt sfătuiți să își „precondiționeze” mașina, încălzind-o în timp ce încă se încarcă, și să utilizeze cu înțelepciune funcții precum încălzitoarele pentru scaune și volan încălzit pentru a conserva energia bateriei. De asemenea, studiul subliniază că vehiculele electrice echipate cu pompe de căldură pot fi mai eficiente energetic în condiții de iarnă, comparativ cu cele care utilizează încălzitoare rezistive tradiționale.

În contextul acestei cercetări, conducătorii auto și potențialii cumpărători de mașini electrice sunt îndemnați să fie conștienți de provocările specifice iernii și să ia măsuri adecvate pentru a maximiza performanța vehiculului în această perioadă.

#iarna #probleme #Tesla #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.