Mega licitație! Statul scote la vânzare terenuri și imobile de milioane în 20 de localitați

Agenția Proprietății Publice anunță comercializarea mai multor terenuri și imobile de milioane de lei în 20 de localități, anunță instituția.

În cadrul licitației „cu strigare”, cel mai valoros lot este un teren de 5,342 hectare din comuna Zagarancea, raionul Ungheni, scos la un preț de pornire de 11 milioane de lei și însoțit de o obligație investițională de 5 milioane de euro, care urmează să fie realizată în termen de trei ani de la semnarea contractului de vânzare-cumpărare. Alături de acest lot sunt scoase la vânzare mai multe complexe de bunuri imobile, clădiri administrative, garaje, depozite, încăperi nelocuibile și terenuri pentru construcții din localități precum Soroca, Edineț, Orhei, Drochia, Cimișlia, Dondușeni, Glodeni, Hîncești, Rîșcani, Telenești, Ungheni, Fălești, Bălți, Taraclia și Criuleni.

Printre loturile cu valoare ridicată se află încăperi nelocuibile de 721,5 m.p. din Chișinău, str. Uzinelor 19, la prețul de 9,5 milioane de lei, clădiri și terenuri din municipiul Bălți la prețul de 2,166 milioane de lei, precum și mai multe complexe de bunuri din Drochia evaluate la peste 1,2 milioane de lei.

Licitațiile „cu reducere” vor include la rândul lor mai multe complexe de bunuri din raioanele Drochia, Hîncești, Rezina și Fălești, cu prețuri inițiale cuprinse între 130.000 și 207.000 de lei, în funcție de localitate și suprafețele aferente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.