Benzina și motorina se ieftinesc, dar rămân peste nivelul de dinaintea sancțiunilor SUA

Prețurile la carburanți vor înregistra o ușoară scădere de până la 2%, pentru perioada 29 noiembrie – 1 decembrie, anunță Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Totuși, în comparație cu nivelurile din 24 octombrie, înaintea anunțării sancțiunilor SUA împotriva companiilor rusești Lukoil și Rosneft, costurile rămân considerabil mai ridicate.

În următoarele trei zile, benzina COR 95 va costa 23,27 lei/litru, în scădere cu 1 ban, în timp ce pe 24 octombrie prețul era de 22,48 lei/litru. Diferența de 0,79 lei reprezintă o scumpire de aproximativ 3,5%. Motorina s-a majorat și mai pronunțat: de la 19,26 lei/litru la 20,78 lei/litru (-10 bani pentru următoarele 3 zile), adică un plus de 1,52 lei sau aproape 8% într-un interval de lună.

Potrivit ANRE, tendința de reducere este determinată de evoluțiile de pe piețele internaționale, unde cotațiile Platts au coborât vizibil.

În general, autoritatea explică faptul că fluctuațiile recente sunt influențate de contextul geopolitic și de așteptările marilor jucători din sectorul energetic. Discuțiile privind un potențial acord de pace între Ucraina și Rusia au provocat, la începutul săptămânii, o scădere rapidă a prețului petrolului, însă revenirea ulterioară a cotațiilor arată că piețele rămân prudente în lipsa unor semnale clare de progres.

Totodată, investitorii urmăresc reuniunea OPEC+ din 30 noiembrie, unde este anticipată menținerea producției la nivelurile actuale. În paralel, se așteaptă posibile decizii ale Rezervei Federale a SUA privind relaxarea politicii monetare, măsură care ar putea crește cererea globală de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#preturi #ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.