Miller nu i-a spus nimic lui Parlicov despre sistarea livrărilor de gaz. Vadim Ceban: Deciziile nu se iau la Gazprom

10 Ian. 2025, 11:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Ian. 2025, 11:18 // Actual //  bani.md

La întrevedere ex-ministrului Energiei Victor Parlicov cu șeful Gazprom Alexei Miller, care a avut loc pe 25 noiembrie 2024, omul de afaceri rus nu a informat funcționarul moldovean despre eventuale sistări ale livrărilor de gaz. Declarația a fost făcută de șeful Moldovagaz Vadim Ceban, în studioul RLIVE TV, oficialul considerând că decizia a fost una politică.

Ceban susține că responsabilii de la Moldovagaz, totuși, nu au fost luați prin surprindere și erau conștienți că ar putea exista sistări, dar au sperat că nu se va întâmpla. În același timp, potrivit oficialului, reprezentanții companiei moldovenești estimau că argumentele vor fi altele decât expirarea acordului de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina.

 

„Deciziile cred sunt luate nu cred că la Gazprom. Situația este trecută de competențele Moldovagaz și Gazprom, în opinia mea. Argumentele invocate de Gazprom sunt comerciale, pretinsa datorie sau solicitarea datoriei. Dar astăzi, dacă Gazprom nu poate recupera, nimeni nu interzice să vină să execute aceste decizii prin instanță”, a menționat Vadim Ceban la emisiunea „Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru.

 

Șeful Moldovagaz a mai punctat că specialiștii din întreprinderea pe care o conduce cooperează cu funcționari din cadrul concernului rus, la nivel operațional și comercial.

Precizăm că, Rusia insistă cu vehemență că Republica Moldova, Ucraina și Occidentul poartă vină pentru criza energetică din Transnistria. Pe de altă parte, Maia Sandu a declarat, în timpul unei vizite în zona de securitate că gazul spre regiune putea fi livrat ocolind Ucraina, prin conducta Turkstream.

Președinta Moldovei a discutat cu omologul ucrainean, Vladimir Zelenski, precizând că transnistrenii pot procura cărbune din țara vecină, în schimbul curentului electric. Pentru implementarea unor soluții, însă, conform șefei statului, este nevoie de acordul Moscovei și Tiraspolului.

Premierului Dorin Recean este de părere că deciziile autorităților autoproclamate nu au autonomie într-o deplasare la Varnița că autoritățile constituționale au propus administrației separatiste să intermedieze achiziția de gaz din surse alternative, dar au primit refuz. Concomitent, liderul separatist Vadim Krasnoselski susține că propuneri privind sprijinul nu au parvenit.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a scăpat cu vorba și a menționat că Transnistria a trăit până pe 1 ianuarie 2025 din contul gazului rusesc, iar purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a numit „neonazism” lăsarea regiunii fără resurse energetice.

Cât oficialii de la Moscova, Chișinău și Tiraspol se acuză reciproc, începând cu 1 ianuarie oamenii din stânga Nistrului nu au căldură și gaz, iar lumina se deconectează pentru 8 ore pe zi. Centrala de la Cuciurgan a trecut pe cărbune și nu mai vinde lumină pe malul drept al râului, iar autoritățile constituționale cumpără curent electric de pe bursă, fapt care a generat majorarea tarifelor la energie electrică și termică.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.