Miller nu i-a spus nimic lui Parlicov despre sistarea livrărilor de gaz. Vadim Ceban: Deciziile nu se iau la Gazprom

10 Ian. 2025, 11:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Ian. 2025, 11:18 // Actual //  bani.md

La întrevedere ex-ministrului Energiei Victor Parlicov cu șeful Gazprom Alexei Miller, care a avut loc pe 25 noiembrie 2024, omul de afaceri rus nu a informat funcționarul moldovean despre eventuale sistări ale livrărilor de gaz. Declarația a fost făcută de șeful Moldovagaz Vadim Ceban, în studioul RLIVE TV, oficialul considerând că decizia a fost una politică.

Ceban susține că responsabilii de la Moldovagaz, totuși, nu au fost luați prin surprindere și erau conștienți că ar putea exista sistări, dar au sperat că nu se va întâmpla. În același timp, potrivit oficialului, reprezentanții companiei moldovenești estimau că argumentele vor fi altele decât expirarea acordului de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina.

 

„Deciziile cred sunt luate nu cred că la Gazprom. Situația este trecută de competențele Moldovagaz și Gazprom, în opinia mea. Argumentele invocate de Gazprom sunt comerciale, pretinsa datorie sau solicitarea datoriei. Dar astăzi, dacă Gazprom nu poate recupera, nimeni nu interzice să vină să execute aceste decizii prin instanță”, a menționat Vadim Ceban la emisiunea „Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru.

 

Șeful Moldovagaz a mai punctat că specialiștii din întreprinderea pe care o conduce cooperează cu funcționari din cadrul concernului rus, la nivel operațional și comercial.

Precizăm că, Rusia insistă cu vehemență că Republica Moldova, Ucraina și Occidentul poartă vină pentru criza energetică din Transnistria. Pe de altă parte, Maia Sandu a declarat, în timpul unei vizite în zona de securitate că gazul spre regiune putea fi livrat ocolind Ucraina, prin conducta Turkstream.

Președinta Moldovei a discutat cu omologul ucrainean, Vladimir Zelenski, precizând că transnistrenii pot procura cărbune din țara vecină, în schimbul curentului electric. Pentru implementarea unor soluții, însă, conform șefei statului, este nevoie de acordul Moscovei și Tiraspolului.

Premierului Dorin Recean este de părere că deciziile autorităților autoproclamate nu au autonomie într-o deplasare la Varnița că autoritățile constituționale au propus administrației separatiste să intermedieze achiziția de gaz din surse alternative, dar au primit refuz. Concomitent, liderul separatist Vadim Krasnoselski susține că propuneri privind sprijinul nu au parvenit.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a scăpat cu vorba și a menționat că Transnistria a trăit până pe 1 ianuarie 2025 din contul gazului rusesc, iar purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a numit „neonazism” lăsarea regiunii fără resurse energetice.

Cât oficialii de la Moscova, Chișinău și Tiraspol se acuză reciproc, începând cu 1 ianuarie oamenii din stânga Nistrului nu au căldură și gaz, iar lumina se deconectează pentru 8 ore pe zi. Centrala de la Cuciurgan a trecut pe cărbune și nu mai vinde lumină pe malul drept al râului, iar autoritățile constituționale cumpără curent electric de pe bursă, fapt care a generat majorarea tarifelor la energie electrică și termică.

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.