Ministerele și instituțiile statului, cu „ochii în soare”. Criză endemică de angajați

Disponibilizările și refluxul de cadre după schimbările politice din acest an au lăsat marea majoritate a ministerelor și altor instituții publice cu multiple locuri vacante, inclusiv pentru funcțiile de conducere.

De exemplu, Ministerul Finanțelor are doar secretar general și niciun secretar de stat de profil (patru locuri vacante de secretar de stat), Ministerul Economiei are un singur secretar de stat de profil și trei poziții vacante de secretar de stat), Ministerul Muncii și Protecției Sociale are doar doi secretari de stat și două locuri vacante, Comisia Națională a Pieței Financiare are un singur vice-director, în timp ce funcția de director și celelalte funcții de vice-directori au rămas vacante, iar statutul unor instituții, cum ar fi ANRE sau Consiliul Concurenței, rămâne incert din perspectiva reorganizării posibile a acestora și a numirii noilor membri în organele de conducere”, constată Expert Grup.

Problema respectivă relevă o criză gravă de cadre în serviciul public din cauza salarizării și a condițiilor de muncă neatractive, precum și din cauza subminării constante a prestigiului serviciului public pe parcursul ultimilor ani. „Aceasta constituie o constrângere fundamentală pentru promovarea unor politici publice și reforme calitative. Eliminarea acesteia trebuie să fie o prioritate stringentă pentru anul viitor, prin promovarea unei reforme ample a salarizării în serviciul public (salariile în sectorul public trebuie armonizate cu cele din sectorul privat) și reorganizarea administrației publice, pentru a spori eficiența și a mobiliza resursele necesare pentru îmbunătățirea substanțială a condițiilor de muncă ale funcționarilor publici”, mai spun economiștii Expert Grup.

Totodată, trebuie pus accent pe criteriile de profesionalism și integritate în procesul de recrutare, iar criteriul politic trebuie exclus definitiv pentru a asigura buna funcționare a instituțiilor și preveni „corporatismul politic”.

#instituții #angajati #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.