Ministerul Economiei trage frâna. prognoza PIB scade de la 2% la 1,3%

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a anunțat o actualizare a prognozei macroeconomice pentru anul 2025, reducând estimarea de creștere a PIB-ului de la 2% la 1,3%. Ajustarea reflectă în special deficitul comercial accentuat, cauzat de scăderea exporturilor și de majorarea importurilor, mai ales a celor energetice.

Instituția subliniază totuși că până la sfârșitul anului ar putea urma o redresare graduală, sprijinită de o recoltă agricolă mai bună la grâu, orz și porumb, ceea ce ar putea tempera scăderea exporturilor și încetini ritmul de creștere al importurilor.

Consumul privat a crescut cu 6,3% în primul trimestru din 2025, susținut de veniturile populației și de accesul la credite. Investițiile proprii ale agenților economici au avansat cu 26,8% în T1 și cu 25% în T2, semnalând încredere în măsurile guvernamentale, inclusiv cota de 0% la profitul reinvestit și condițiile de creditare favorabile.

Ministerul Economiei a enunțat și câteva scenarii. Scenariul de bază: creștere lentă, între 1,5–2% anual, pe fondul unui context stabil și reforme graduale, scenariul moderat: implementarea parțială a Planului de Creștere al UE ar putea accelera economia până la 3,6% în 2028 și scenariul optimist: aplicarea integrală a Planului de Creștere ar permite o expansiune a PIB-ului de 4,3% în 2028.

Anterior și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a redus estimarea de creștere economică pentru Republica Moldova în anul 2025, prognozând un avans modest al PIB-ului de doar 1,8%, în scădere față de prognoza anterioară de 2%, potrivit raportului instiituției financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #minister #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.