Ministra Agriculturii, despre negocierile cu fermierii: „Examinarea unor scenarii nu înseamnă o decizie adoptată”

Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, susține că discuțiile purtate cu reprezentanții Asociației Forța Fermierilor fac parte dintr-un proces obișnuit de consultări cu organizațiile din sectorul agricol și că, deocamdată, nu a fost adoptată nicio decizie finală privind revendicările fermierilor.

Reacția vine după ce Asociația Forța Fermierilor a anunțat că ministerul ar fi acceptat mai multe solicitări strategice, inclusiv introducerea plăților directe per hectar, restituirea integrală a accizelor pentru motorină și menținerea actualei politici fiscale pentru agricultori. Totodată, fermierii au precizat că sunt pregătiți inclusiv pentru proteste după modelul fermierilor europeni.

„Examinarea unor scenarii nu înseamnă o decizie adoptată. Discuțiile fac parte dintr-un proces de lucru, în care fiecare opțiune urmează să fie evaluată din punct de vedere bugetar, economic și administrativ, în consultare cu Ministerul Finanțelor și cu alte instituții responsabile”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Ministra a precizat că are săptămânal întâlniri cu fermieri și reprezentanți ai diferitelor ramuri ale agriculturii, inclusiv din sectorul vegetal, zootehnic, horticol, vitivinicol și de procesare.

Potrivit acesteia, orice măsură nouă trebuie să țină cont atât de necesitățile agricultorilor, cât și de posibilitățile bugetare și impactul asupra întregului sector agroalimentar.

„Ministerul își dorește soluții care să sprijine fermierii micro, mici și mijlocii, dar care să fie, în același timp, responsabile financiar și aplicabile pe termen lung”, a mai afirmat ministra.

Ludmila Catlabuga a subliniat că dialogul cu organizațiile profesionale va continua, iar eventualele soluții vor fi prezentate după finalizarea consultărilor tehnice și a evaluărilor necesare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#negocieri cu fermierii #ludmila catlabuga #forta fermierilor #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața asigurărilor din Republica Moldova funcționează după un mecanism care îi permite să acopere riscuri de sute de milioane de lei, deși capacitatea financiară a companiilor locale este mult mai mică. În cazul asigurării aeronavelor, societățile moldovenești păstrau pe propriul risc doar 0,3% din sumele asigurate aflate în vigoare la sfârșitul anului 2025, potrivit calculelor economistului Vladimir Dolghi, realizate pe baza datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Aceasta înseamnă că aproximativ 99,7% din valoarea sumelor asigurate era transferată prin reasigurare, un mecanism prin care companiile locale împart riscurile cu alți asigurători sau reasigurători. În lipsa acestui instrument, asigurarea unor bunuri de mare valoare, precum aeronavele, ar deveni practic imposibilă pentru piața moldovenească.

Potrivit economistului, la sfârșitul anului trecut, suma asigurată medie aferentă unei polițe de asigurare pentru nave aeriene aflate în vigoare ajungea la 210,3 milioane de lei. Pentru comparație, 10% din activele nete ale întregii piețe de asigurări reprezentau doar 188,5 milioane de lei. Dolghi precizează că o singură poliță poate acoperi mai multe aeronave.

Diferența este importantă deoarece legislația Republicii Moldova limitează răspunderea pe care un asigurător și-o poate asuma pentru un risc unic la 10% din capitalul propriu. Companiile pot încheia contracte pentru valori mai mari numai dacă transferă partea care depășește această limită către reasigurători.

Prin urmare, o societate de asigurări din Moldova poate emite o poliță pentru o aeronavă de mare valoare fără să dispună individual de resurse financiare suficiente pentru a suporta integral o eventuală daună.

Reasigurarea nu permite doar acoperirea unor riscuri mari, ci contribuie și la reducerea cerințelor de capital impuse asigurătorilor. Regulile actuale ale BNM permit luarea în calcul a riscurilor transferate atunci când sunt determinați anumiți indicatori de solvabilitate.

Economistul atrage însă atenția asupra diferențelor dintre cadrul moldovenesc și sistemul european Solvabilitate II. În Uniunea Europeană, beneficiile reasigurării sunt corelate și cu riscul ca reasigurătorul să nu își poată onora obligațiile. În Republica Moldova, potrivit analizei sale, mecanismul actual se bazează pe reguli fixe de reducere a cerințelor de capital și nu include o cerință distinctă de capital pentru riscul de contrapartidă în calculul prezentat.

Această diferență urmează să fie abordată în procesul de apropiere a legislației naționale de standardele europene. Potrivit lui Dolghi, Programul Național de Aderare prevede elaborarea unui regulament al BNM privind cerința de capital de solvabilitate, planificat pentru decembrie 2027.

Datele BNM arată că sectorul asigurărilor din Republica Moldova avea, la sfârșitul anului 2025, active totale de 5,9 miliarde de lei, iar primele brute subscrise pe parcursul anului au constituit 3,35 miliarde de lei. În aceeași perioadă, companiile au achitat despăgubiri totale de 1,47 miliarde de lei, inclusiv 14,1 milioane de lei pentru asigurarea aeronavelor.