Deficitul fondului de pensii se măsoară în miliarde. A trecut de trei miliarde de lei

05 Iun. 2026, 10:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Iun. 2026, 10:54 // Actual //  Ursu Victor

Fondul de pensii din Republica Moldova înregistrează un deficit de peste 3 miliarde de lei, însă autoritățile susțin că acesta este în scădere datorită creșterii numărului de persoane angajate și măsurilor de combatere a muncii nedeclarate, a declarat ministrul Muncii, Natalia Plugaru în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV.

„Deficitul la fondul de pensii este de peste 3 miliarde de lei. Este un deficit în scădere în ultimii ani, datorită mai multor măsuri pe care le întreprindem. În primul rând, încercăm să aducem mai multă lume pe piața forței de muncă, adică să creștem rata de angajare”, a declarat ministra.

Potrivit acesteia, rata de ocupare a populației a crescut în ultimii ani de la 50% la 57%, însă rămâne sub nivelul dorit. Oficiala consideră că Republica Moldova dispune în continuare de un potențial important de forță de muncă ce poate fi valorificat pentru consolidarea sistemului public de pensii.

Un alt instrument utilizat de autorități pentru reducerea deficitului este combaterea muncii la negru și integrarea persoanelor care activează fără contracte legale în sistemul oficial de asigurări sociale.

„Doar anul trecut, prin intermediul Inspecției Muncii, am reușit să depistăm peste 8.000 de persoane care lucrau informal și am reușit să le integrăm oficial în sistem. Astfel, creștem vărsările la bugetul asigurărilor sociale”, a precizat Natalia Plugaru.

Problema sustenabilității sistemului de pensii este amplificată și de raportul redus dintre numărul salariaților și cel al pensionarilor. Anterior, Elena Țîbîrnă a declarat că, în prezent, în Republica Moldova doar 1,18 angajați contribuie la plata pensiei unui pensionar, un indicator considerat vulnerabil pentru echilibrul financiar al sistemului.

Autoritățile susțin că majorarea gradului de ocupare și reducerea economiei informale reprezintă principalele soluții pentru diminuarea deficitului fondului de pensii și pentru asigurarea sustenabilității sistemului pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Iul. 2026, 13:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iul. 2026, 13:58 // Actual //  bani.md

În proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 se propune introducerea unor noi accize pentru produsele asociate cu „obiceiuri dăunătoare sau activități poluante”. Lista include băuturile carbogazoase îndulcite, lichidele pentru țigările electronice și produsele pirotehnice, scrie infotag.md.

Ministerul Finanțelor explică această propunere simplu: obiectivul este majorarea veniturilor la buget, uniformizarea regimului fiscal și limitarea consumului de produse care pot afecta sănătatea sau mediul înconjurător.

Din această perspectivă, Republica Moldova urmează direcția adoptată deja de numeroase state membre ale Uniunii Europene. Accize pentru băuturile răcoritoare îndulcite sunt aplicate în Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Monaco, Norvegia, Portugalia și Regatul Unit. De asemenea, România a introdus accize pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, stabilind cote diferite în funcție de cantitatea de zahăr.

Totodată, Ministerul Finanțelor propune instituirea unei accize pentru lichidele destinate țigărilor electronice, indiferent dacă acestea conțin sau nu nicotină. Pentru cartușe, rezervoare și lichidele de reumplere, cota propusă pentru anul 2027 este de 3.914,6 lei pe litru.

Pe acest fundal, situația pliculețelor cu nicotină pare neobișnuită. Aceste produse, care nu conțin tutun, dar conțin nicotină și sunt destinate utilizării orale, nu se regăsesc în proiectul politicii fiscale pentru 2027 – nici în lista produselor accizabile, nici în nota explicativă.

La prima vedere apare o contradicție: băuturile dulci sunt taxate din cauza efectelor potențial nocive asupra sănătății, lichidele fără nicotină intră sub incidența accizelor, însă un produs care conține nicotină rămâne în afara sistemului fiscal.

Explicația este însă alta. În loc să reglementeze pliculețele cu nicotină după modelul statelor membre ale UE – prin introducerea accizelor și stabilirea unor standarde privind ambalajul, concentrația de nicotină și aromele – Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a optat pentru interzicerea completă a acestui produs.

Dacă interdicția privind pliculețele cu nicotină va rămâne definitivă, lipsa unei accize este logică. Însă, dacă piața va continua să existe în mod ilegal sau dacă autoritățile vor reconsidera interdicția, sistemul fiscal nu va fi pregătit pentru reglementarea acestei categorii. În prezent, Codul fiscal nu prevede un obiect distinct de impozitare, o cotă de acciză și nici un mecanism de evidență pentru aceste produse.

O asemenea abordare diferă semnificativ de practica Uniunii Europene. Directiva europeană privind accizele la produsele din tutun a fost elaborată înainte ca pliculețele cu nicotină să devină răspândite și, deocamdată, nu le reglementează. Totuși, în iulie 2025, Comisia Europeană a propus revizuirea acestor reguli, astfel încât ele să includă și țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină.