Ministrul Alaiba minte de îngheață apele în privința investiților atrase în Parcurile Industriale! S-au redus cu 70%

15 Aug. 2024, 12:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Aug. 2024, 12:06 // Actual //  bani.md

Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, a susținut recent că investițiile în parcurile industriale din Republica Moldova au crescut cu aproape un miliard de lei, de la 3,25 miliarde lei în 2021 la 4,14 miliarde lei în 2023. Însă, datele reale dezvăluie o situație complet diferită, arătând o scădere semnificativă a investițiilor.

Conform raportului oficial al ministerului pe care îl conduce, investițiile atrase în parcurile industriale au scăzut drastic în anul 2023. În 2022, volumul investițiilor era de 697,5 milioane lei, în timp ce în 2023 cifra a scăzut la 194,5 milioane lei, reprezentând o reducere de aproape 70%.

Parcul Industrial „Tracom” a deținut cea mai mare pondere a investițiilor, atrăgând 45,6% din total. Acest parc industrial este cel mai mare și mai dezvoltat, concentrându-se în municipiul Chișinău, ceea ce subliniază tendința de concentrare a activităților economice în capitală.

Următoarele parcuri industriale în ordinea investițiilor sunt „Triveneta Cavi Development” (19,0%), „Edineț” (16,0%) și „Răut” (13,0%). Restul parcurilor industriale au atras investiții minore, cumulate la doar 6,4% din total, indicând necesitatea unor strategii suplimentare pentru stimularea investițiilor în zonele mai puțin dezvoltate.

În 2023, cele mai mari investiții au fost realizate în „Tracom” (173,2 milioane lei, adică 89,0% din total) și „Răut” (10,7 milioane lei, adică 5,5%). Celelalte parcuri industriale au realizat investiții de 10,5 milioane lei (5,4%).

Aceste date contrazic afirmațiile ministrului Alaiba și evidențiază nevoia urgentă de revizuire a strategiilor de atragere a investițiilor în parcurile industriale din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.