Modificările ANRE au intrat în vigoare. La 2 septembrie vor fi publicate prețurile maxime de vânzare a carburanților

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a organizat astăzi o rundă de consultări și a fost aprobată în cadrul ședinței publice a Consiliul de Administrație al ANRE Hotărârea privind modificarea unor prevederi în partea ce țin de stabilirea prețului la carburanți, scrie Realitatea.md.

Prin hotărârea de azi, ANRE a modificat decizia sa anterioară prin care a stabilit marjele la comercializarea cu ridicata a produselor petroliere principale, la comercializarea cu ridicata și comercializarea cu amănuntul a gazului lichefiat și, totodată, a modificat marja la comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale, aceasta fiind redenumită în „marjă comercială specifică”.

Nivelul marjei comerciale specifice a fost recalculat conform principiului stabilit anterior, cu excepția valorii indicelui de sporire a eficienței pieței produselor petroliere, redenumit în „coeficient de eficientizare”, care conform noilor prevederi legale nu poate depăși 10% din media ponderată a marjelor comerciale specifice ale operatorilor de pe piața produselor petroliere. În acest fel se urmărește stabilirea unui model echilibrat al pieței construit atât pe interesul consumatorilor, cât și al companiilor petroliere, în special celor mici.

Este de menționat că, astăzi, urmare a publicării în Monitorul Oficial, au intrat în vigoare modificările la Legea privind piața produselor petroliere care au înlăturat echivocul legislativ și carențele admise la textul acesteia prin Legea propusă de fostul deputat, Alexandru Oleinic și aprobată de fosta guvernare socialistă.

În rezultat, la fel ca în anii precedenți, prețurile de comercializare cu ridicata devin libere, la rând cu prețurile de vânzare cu amănuntul a gazului lichefiat. Totodată, ANRE va publica zilnic doar prețurile maximale de vânzare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard – benzină COR 95 și motorină, fără denumire comercială.

La stațiile de alimentare se permite comercializarea cu amănuntul a altor tipuri de produse petroliere principale decât cele pentru care sunt stabilite prețurile maxime de către ANRE, doar cu condiția vânzării la aceeași stație de alimentare și a produselor petroliere principale de tip standard.

În rezultat, începând cu ziua de mâine, 2 septembrie, până la ora 12:00, ANRE urmează să publice pe pagina sa web prețurile maximale de vânzare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard, care vor constitui un plafon pentru toate stațiile de alimentare cu carburanți din țară.

Totodată, pentru a oferi o transparență maximală a procesului de reglementare a prețurilor, ANRE va publica inclusiv valorile tuturor componentelor incluse în calculul acestora.

Reamintim că, la baza formării prețurilor maximale de comercializare a produselor petroliere principale de tip standard „PC” stau 4 componente:

„PL×CV” – Cotația Platts (se modifică zilnic în funcție de prețul la bursă și Cursul de schimb leu/dolar);
„MC” – Marja comercială specifică (se modifică semestrial de către ANRE);
„AC” – Acciza (se modifică anual conform Codului Fiscal);
„TVA” – Taxa pe valoare adăugată (nu se modifică).

Modificarea Hotărârii Consiliului de Administrație al ANRE comportă un caracter urgent, cu efecte imediate și urmează a fi pusă în aplicare de către Agenție nemijlocit din momentul aprobării, astfel încât să nu fie admisă situația unui vid de reglementare în partea de formare a prețurilor la produsele menționate. Modificările respective urmăresc neadmiterea unei perioade de nereglementare a prețurilor de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard – benzină COR 95 și motorină, precum și protecția consumatorilor finali, se precizează într-un comunicat al ANRE.

Totodată, în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare, Agenția urmează să opereze modificări la Metodologia de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, în partea în care aceasta contravine noilor prevederi legale.

#pret #ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija atrage atenția că subvențiile în agricultură nu sunt „cadouri politice”, ci investiții cu randament real pentru economie. Într-o analiză publicată recent, acesta explică faptul că fiecare leu direcționat spre agricultură generează efecte multiplicatoare. Este vorba de mișcarea capitalului privat, creează locuri de muncă în mediul rural, stimulează exporturile și alimentează bugetul de stat prin taxe, accize și venituri valutare. Neplata acestor subvenții are efectele inverse – falimente, scăderea exporturilor, pierderea bazei fiscale și migrația accelerată.

Potrivit lui Rija, blocarea subvențiilor împinge fermierii spre insolvență, iar întreaga economie rurală intră într-un cerc vicios. „Când statul menține un aparat birocratic supradimensionat și nu își onorează obligațiile, el mută bani din economia reală în consum administrativ steril, adică în zone care nu produc valoare”, afirmă economistul.

Acesta subliniază că subvențiile sunt, din punct de vedere economic, investiții care generează fluxuri multiple: duc la achiziția de motorină, inputuri, semințe, echipamente agricole, susțin lanțurile de depozitare, procesare și export, iar prin aceste procese banii „se întorc în economie de mai multe ori”.

Rija avertizează că întârzierea rambursării subvențiilor riscă să provoace falimente în lanț și o reducere semnificativă a exporturilor agroalimentare, ceea ce ar diminua drastic baza impozabilă. „Sprijinul agricol nu este un favor. Este motorul de pornire al economiei reale”, susține acesta.

Economistul identifică și surse clare de finanțare care ar permite acoperirea rapidă a restanțelor – estimate la circa 1,9 miliarde lei – și stabilizarea fondului anual de subvenționare. Printre acestea: optimizarea aparatului administrativ: Moldova are 34.696 de funcționari publici. O reducere de doar 5–10% din cheltuielile administrative ar genera economii de câteva sute de milioane de lei anual, reformarea cheltuielilor MAI: Republica Moldova cheltuie aproape dublu față de media UE raportat la PIB pentru poliție. Conform unui raport IDIS Viitorul, alinierea la media europeană ar economisi până la 1 miliard de lei anual și combaterea evaziunii fiscale: economia subterană provoacă pierderi de miliarde. Recuperarea a doar 5% ar aduce bugetului 400–600 milioane lei anual justarea modului de redistribuire a accizelor și TVA: fără a crește taxele pentru populație, redirecționarea a 1–2% din acciza la carburanți și a unei fracțiuni mici din TVA ar asigura încă 300–700 milioane lei anual.

În total, aceste măsuri ar putea genera un spațiu fiscal suplimentar de 1,3–2,5 miliarde lei pe an, suficient pentru a achita restanțele și pentru a crește fondul de subvenții.

Rija propune și un set de acțiuni urgente: o rectificare bugetară imediată, contractarea unui împrumut intern pe termen scurt, înghețarea investițiilor publice neesențiale și introducerea unui procent fix din TVA și accize destinat anual agriculturii. De asemenea, economistul cere un audit public al cheltuielilor administrative și ale MAI pentru identificarea reală a risipei bugetare.

Analiza concluzionează că subvențiile agricole nu reprezintă o povară, ci un accelerator al creșterii economice. „Problema nu este lipsa banilor, ci felul în care sunt cheltuiți. Subvențiile sunt investiții cu efect imediat și multiplicator ridicat, iar întârzierea lor pune frână economiei”, avertizează Iurie Rija.