Moldova a depășit Rwanda în clasamentul global al startupurilor după o creștere de 92%

Republica Moldova a urcat opt poziții în clasamentul global al ecosistemelor startup și a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri din lume, potrivit raportului „Global Startup Ecosystem Index 2026”, publicat de StartupBlink.

Moldova ocupă locul 82 la nivel mondial, în urcare cu opt poziții față de anul trecut, și a înregistrat o creștere anuală a ecosistemului startup de 91,9%, una dintre cele mai ridicate rate din clasamentul global. Țara se află înaintea unor state precum Liban, Tunisia, Belarus și Rwanda.

Raportul evidențiază că Moldova face parte dintr-un grup de ecosisteme emergente din Europa de Est și Balcani care înregistrează ritmuri accelerate de dezvoltare. Autorii studiului menționează că Moldova, alături de Macedonia de Nord, Albania și Bosnia și Herțegovina, se numără printre țările care au urcat semnificativ în clasament în ultimul an.

Potrivit StartupBlink, Europa de Est a avut în 2026 o creștere medie de 13%, de peste două ori mai mare decât cea a Europei Occidentale, iar Moldova s-a situat cu mult peste această medie regională.

La nivel global, Statele Unite și-au păstrat poziția de lider al ecosistemelor startup, urmate de Regatul Unit, Israel, Singapore și Canada. În regiune, România a urcat pe locul 44 mondial, după o creștere de 32,9%, iar Ucraina s-a clasat pe locul 43.

Raportul StartupBlink analizează ecosistemele startup din 100 de țări și peste 1.500 de orașe, evaluând factori precum numărul startupurilor, calitatea acestora și mediul de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Startup #Afaceri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.