Banii mari ocolesc Moldova. Investițiile străine au intrat în zona de stagnare

Investițiile străine directe (ISD) atrase de Republica Moldova au reprezentat 2,3% din PIB în 2025, un nivel ușor mai redus decât în 2024, când indicatorul a fost de 2,52%, dar peste cel din 2023, de 2,16%, potrivit studiului „Impactul Investițiilor Străine Directe asupra economiei Moldovei (2016-2025)”, publicat de Agenția de Investiții.

Datele arată că, după fluctuațiile puternice din ultimul deceniu, fluxurile de investiții străine s-au stabilizat în perioada 2023-2025 la aproximativ 2%-2,5% din PIB. Autorii studiului consideră că această evoluție indică existența unei baze investiționale stabile și a unui mediu investițional mai echilibrat, chiar dacă ritmul atragerii de noi investiții rămâne sub nivelurile înregistrate în anii de vârf.

În ultimii zece ani, indicatorul a avut o evoluție neuniformă. După nivelurile reduse din 2016-2017, de 1,1%-1,6% din PIB, investițiile străine directe au crescut semnificativ în 2019, când au atins 4,43% din PIB, și în 2022, când au constituit 4,02%.

Potrivit Agenției de Investiții, nivelul moderat al investițiilor din ultimii ani arată că economia moldovenească nu traversează o perioadă de expansiune accelerată a capitalului străin, ceea ce evidențiază necesitatea atragerii unor proiecte investiționale de anvergură, în special în sectoare competitive și orientate spre export.

Studiul relevă totodată că stocul total al investițiilor străine directe a reprezentat în 2025 aproximativ 29,8% din PIB, în scădere față de 31,1% în 2024 și 32,1% în 2023. Tendința descendentă continuă ajustarea începută după 2019, când volumul ISD ajunsese la circa 40,4% din PIB.

Autorii explică această evoluție prin faptul că economia Moldovei a crescut într-un ritm mai rapid decât acumularea investițiilor străine, ceea ce reflectă o structură economică mai echilibrată și un rol relativ mai important al capitalului intern. Totodată, scăderea ponderii ISD în PIB nu indică o reducere a investițiilor în termeni absoluți, ci mai degrabă maturizarea bazei investiționale existente.

Agenția de Investiții subliniază că investițiile străine directe rămân unul dintre cei mai importanți factori ai dezvoltării economice, contribuind la acumularea de capital, transferul de tehnologii și know-how, precum și la integrarea Republicii Moldova în lanțurile internaționale de creare a valorii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capital #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariul minim pe economie ar urma să ajungă la 7600 de lei de la 1 ianuarie 2027, potrivit unei înțelegeri între patronate și sindicate. Cele două părți au convenit asupra acestei sume după mai multe runde de negocieri, însă Guvernul nu a luat deocamdată o decizie cu privire la nivelul salariului minim stabilit la nivel național.

Ana Groza, șeful Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), a declarat că acordul bilateral prevede aplicarea salariului minim de 7 600 de lei de către membrii direcți și indirecți ai organizației patronale, începând cu anul viitor.

„În urma discuțiilor și negocierilor bilaterale dintre CNSM și CNPM, am decis semnarea acestei convenții bilaterale ca, de la 1 ianuarie 2027, salariul minim pe economie să fie de 7.600 de lei”, a explicat Groza.

Potrivit acesteia, negocierile au pornit de la o solicitare mai ambițioasă a sindicatelor, care insistau ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul mediu pe economie, echivalentul a aproximativ 8.700 de lei. Ulterior, părțile au discutat despre un salariu minim de 8.000 de lei, pentru ca în final să ajungă la compromisul de 7600 de lei.

„Urmare a consultărilor interne cu membrii Confederației Naționale a Patronatului, am obținut mandatul de a semna această convenție bilaterală în valoare de 7.600 de lei”, a precizat reprezentanta patronatelor.

Groza a subliniat că înțelegerea dintre patronate și sindicate nu înlocuiește hotărârea Guvernului privind salariul minim, dar ar putea servi drept reper pentru autorități.

„Noi am decis că, la nivel bilateral, cu sindicatele, mergem pe versiunea noastră și, ca un stimul, ca o locomotivă, să stimulăm economia. Poate și Guvernul Republicii Moldova va lua exemplul nostru și se va inspira pentru a crește salariul minim pe economie”, a declarat Ana Groza.

De cealaltă parte, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a salutat acordul dintre patronate și sindicate, dar a precizat că Executivul se află încă în etapa analizelor cu privire la salariul minim pentru 2027.

„Noi salutăm faptul că patronatele și sindicatele au convenit asupra salariului minim de 7.600 de lei în sectorul real. Este un drept de negociere care există între patronate și sindicate pentru stabilirea acestui salariu”, a afirmat ministra.

Potrivit Nataliei Plugaru, Guvernul trebuie să evalueze impactul bugetar al unei eventuale majorări, în condițiile în care decizia va influența și cheltuielile pentru salariații remunerați din bugetul de stat.

„Suntem la moment în discuții interne și analize, ca să vedem care va fi impactul bugetar pentru anul următor, pentru că stabilirea oricărei limite a salariului minim are impact asupra bugetului de stat, asupra tuturor salariaților care sunt finanțați din bugetul de stat”, a explicat ministrul.

Ministrul a reiterat că obiectivul Guvernului este majorarea salariului minim până la 10.000 de lei în anul 2030.

„Ca Guvern, ne-am propus să ajungem la un salariu minim de 10.000 de lei până în anul 2030. Ne vom ține de această țintă”, a declarat Natalia Plugaru.