Banii mari ocolesc Moldova. Investițiile străine au intrat în zona de stagnare

30 Mai 2026, 09:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Mai 2026, 09:56 // Actual //  Ursu Victor

Investițiile străine directe (ISD) atrase de Republica Moldova au reprezentat 2,3% din PIB în 2025, un nivel ușor mai redus decât în 2024, când indicatorul a fost de 2,52%, dar peste cel din 2023, de 2,16%, potrivit studiului „Impactul Investițiilor Străine Directe asupra economiei Moldovei (2016-2025)”, publicat de Agenția de Investiții.

Datele arată că, după fluctuațiile puternice din ultimul deceniu, fluxurile de investiții străine s-au stabilizat în perioada 2023-2025 la aproximativ 2%-2,5% din PIB. Autorii studiului consideră că această evoluție indică existența unei baze investiționale stabile și a unui mediu investițional mai echilibrat, chiar dacă ritmul atragerii de noi investiții rămâne sub nivelurile înregistrate în anii de vârf.

În ultimii zece ani, indicatorul a avut o evoluție neuniformă. După nivelurile reduse din 2016-2017, de 1,1%-1,6% din PIB, investițiile străine directe au crescut semnificativ în 2019, când au atins 4,43% din PIB, și în 2022, când au constituit 4,02%.

Potrivit Agenției de Investiții, nivelul moderat al investițiilor din ultimii ani arată că economia moldovenească nu traversează o perioadă de expansiune accelerată a capitalului străin, ceea ce evidențiază necesitatea atragerii unor proiecte investiționale de anvergură, în special în sectoare competitive și orientate spre export.

Studiul relevă totodată că stocul total al investițiilor străine directe a reprezentat în 2025 aproximativ 29,8% din PIB, în scădere față de 31,1% în 2024 și 32,1% în 2023. Tendința descendentă continuă ajustarea începută după 2019, când volumul ISD ajunsese la circa 40,4% din PIB.

Autorii explică această evoluție prin faptul că economia Moldovei a crescut într-un ritm mai rapid decât acumularea investițiilor străine, ceea ce reflectă o structură economică mai echilibrată și un rol relativ mai important al capitalului intern. Totodată, scăderea ponderii ISD în PIB nu indică o reducere a investițiilor în termeni absoluți, ci mai degrabă maturizarea bazei investiționale existente.

Agenția de Investiții subliniază că investițiile străine directe rămân unul dintre cei mai importanți factori ai dezvoltării economice, contribuind la acumularea de capital, transferul de tehnologii și know-how, precum și la integrarea Republicii Moldova în lanțurile internaționale de creare a valorii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Mai 2026, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Mai 2026, 09:41 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova trebuie să inițieze o reformă fiscală amplă pentru a readuce deficitul bugetar în limite controlabile și pentru a evita efectele negative asupra economiei, avertizează expertul economic Adrian Lupușor într-o analiză publicată de Expert-Grup.

Potrivit documentului, deficitul bugetar s-a menținut în ultimii ani la 4-5% din PIB, nivel considerat excesiv pentru economia moldovenească. Expertul susține că acest dezechilibru obligă statul să se împrumute masiv de pe piața internă, concurând astfel sectorul privat pentru resursele financiare disponibile în bănci.

Analiza arată că aproximativ 40% din datoria de stat este contractată pe plan intern, la dobânzi de 9-10%, ceea ce reduce disponibilitatea creditelor pentru companii și investiții private. În consecință, Moldova rămâne una dintre țările cu cel mai redus nivel al creditării bancare raportate la PIB din regiune, de doar 29% în 2025.

Expert-Grup atrage atenția că deficitul bugetar ridicat complică și activitatea Băncii Naționale a Moldovei, alimentând presiunile inflaționiste și reducând interesul băncilor de a finanța economia reală. Astfel, instituțiile financiare preferă să împrumute statul, considerat un debitor cu risc redus, în loc să acorde credite companiilor.

În același timp, analiza respinge ideea că problema poate fi rezolvată prin reducerea cheltuielilor publice. Potrivit datelor prezentate, Moldova cheltuie prin sectorul public, în medie, 35,6% din PIB, sub nivelul majorității statelor din regiune. Mai mult, investițiile publice capitale reprezintă doar 3,4% din PIB, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa de Est.

Autorul concluzionează că ajustarea fiscală trebuie realizată în principal prin creșterea veniturilor bugetare, inclusiv prin combaterea economiei informale, reducerea evaziunii fiscale și eliminarea numeroaselor facilități și excepții fiscale. Potrivit estimărilor citate în analiză, aceste măsuri ar putea aduce venituri suplimentare de 2-4% din PIB în următorii patru-cinci ani.

O atenție deosebită este acordată sistemului TVA. Expert-Grup estimează că, deși cota standard de TVA este de 20%, cota efectivă este de aproximativ 10%, iar peste 30 de miliarde de lei anual nu ajung la buget din cauza cotelor reduse, scutirilor și excepțiilor fiscale aplicate diferitelor categorii de bunuri și servicii. În acest context, organizația recomandă unificarea cotei TVA și restrângerea facilităților fiscale pentru a consolida veniturile statului și a reduce inechitățile din sistemul fiscal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!