Moldova Innovation Awards: Oportunitate extinsă pentru companiile IT și Creative din Moldova

Moldova Innovation Awards (MIA) anunță cu bucurie extinderea perioadei de depunere a aplicațiilor până pe 3 iunie. Această măsură vine în urma numeroaselor solicitări primite din partea companiilor care încă nu sunt rezidente ale Moldova Innovation Technology Park, iar orice companie din Moldova care activează în sectorul IT sau creativ este încurajată să participe.

Moldova Innovation Awards este un eveniment-cheie pentru industriile IT și creative din Moldova, având ca scop recunoașterea, încurajarea și recompensarea celor mai inovatoare companii din aceste domenii. Prin intermediul MIA, se dorește evidențierea talentelor locale, stimularea inovației și promovarea unui spirit de excelență în rândul companiilor din Moldova.

Moldova devine din ce în ce mai atractivă pentru investitori și parteneri internaționali, iar acest lucru se datorează în mare parte sectorului nostru tehnologic și creativ, care se află într-o continuă evoluție și expansiune.

Participarea la MIA aduce numeroase avantaje pentru companiile din Moldova:

Recunoaștere: Un premiu MIA nu reprezintă doar o validare a muncii depuse de companiile locale, ci și o recunoaștere a calității și inovației pe care acestea le aduc în domeniul tehnologic și creativ.

Vizibilitate: Companiile finaliste și câștigătoare vor beneficia de o vizibilitate sporită pe scena locală și internațională, ceea ce poate deschide noi oportunități și colaborări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Networking: MIA oferă o oportunitate unică pentru companii de a interacționa și conecta cu lideri și experți de top din industrie, atât la nivel național, cât și internațional.

Categoriile la care companiile pot participa includ „Best Product Innovation”, „Best Service Innovation”, „Impactful Initiative of the Year”, „Rising STARtup” și „Special Jury Prize”. Fiecare categorie este concepută pentru a evidenția și onora diferite tipuri de inovație și excelență în domeniul IT și creativ.

MIA este mândră să prezinte un juriu format din experți de renume din industrie, cum ar fi Angelos Angelou, Mateusz Majewski, Rick Rasmussen și Manisha Aryal, Kadri Tuisk, alături de figuri notabile din Moldova, precum Vasile Tofan, Ion Sturza, Victor Guzun și Vitalie Eșanu. Ei sunt cei care vor evalua și vor selecta cele mai strălucite idei și proiecte.

Primii 40 de aplicanți eligibili vor primi invitații exclusive la Gala Awards, care va avea loc pe 15 iunie. Această competiție vine pentru a accentua progresul Moldovei în domeniul tehnologiei și creativității. Cu industria autohtonă în plină dezvoltare, MIA își propune să arate lumii curajul și ingeniozitatea companiilor. Participând la MIA, acestea își pot etala talentul și pot evidenția modul în care inovația lor contribuie la progresul societății și al economiei naționale.

Mai multe detații despre Moldova Innovation Awards poți găsi AICI.

#Moldova Inovation Awards #industrii creative #IT #aplicații

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.