Elemente de new-media art în muzee și vinării: Echipele din proiectul „Muzeele Viitorului” își prezintă ideile

Muzeele vor deveni spații către o lume a viitorului, unde vizitatorii de toate vârstele vor putea explora istoria și artele într-un mod neobișnuit. Astfel, instituțiile culturale, dar și câteva vinării cu facilități turistice, vor integra tehnologiile și elemente de new-media art pentru a crea expoziții imersive și instalații digitale, pentru ca, în final, vizitatorii și turiștii să aibă parte de experiențe cât mai complexe.

Proiectul „Muzeele Viitorului” are scopul de a crește vizibilitatea instituțiilor culturale prin integrarea inovațiilor și, respectiv, modernizarea spațiilor. Inițiativa încurajează colaborarea instituțiilor de cultură și turism din țară cu artiștii și profesioniștii din industria creativă și le oferă spațiu pentru manifestare artistică și monetizare a experiențelor vizitatorilor.

Proiectul „Muzeele Viitorului” este implementat de Artcor, Asociația Companiilor Creative COR, sub egida Ministerului Culturii, cu suportul USAID, Suedia și Marea Britanie prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului și al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală.

În competiție s-au înscris 9 vinării, 23 de muzee din întreaga țară, 100 de artiști și profesioniști din industria creativă, care își vor prezenta ideile în cadrul Pitching Day. Până acum, echipele au beneficiat de mentorat și training-uri pentru elaborarea proiectelor comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Astfel, cele 15 echipe deja formate, vor veni pe 21 martie în fața unui juriu specializat pentru a-i convinge că ideile lor merită să fie susținute și să fie funcționale deja până la finalul acestui an. Ulterior, muzeele și vinăriile vor include experiențele imersive dezvoltate de echipele creative în ofertele lor turistice și le vor promova atât pentru vizitatorii din țară, cât și pentru cei din străinătate.

Printre ideile propuse se vor regăsi proiecte care integrează experiențe imersive, Projection Mapping, Realitate Virtuală și Augmentată, Holo / Streaming în timp real, Sensori (trackere de mișcare, sunet, atingere) și alte tehnologii disponibile.

Proiectul „Muzeele Viitorului” se desfășoară în contextul în care produsele industriilor creative sunt tot mai des integrate în diverse proiecte pentru a oferi noi experiențe consumatorilor și mai ales, pentru a putea răspunde cererilor de consum ale diferitor publicuri.

#muzeele viitorului #new media art

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.