Moldova intră în liga mare a energiei! Junghietu aruncă noi cabluri peste Prut

10 Nov. 2025, 10:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2025, 10:11 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova va construi noi linii de interconectare cu România și Ucraina, menite să întărească rețeaua energetică regională și să faciliteze integrarea viitoarelor capacități de energie regenerabilă. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul celei de-a șasea reuniuni a Parteneriatului pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC), desfășurată săptămâna trecută la Atena, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

Printre proiectele vizate se numără interconectările Vulcănești–Smârdan, Comrat–Smârdan și Vulcănești–Artsyz, investiții strategice care vor crește capacitatea de transfer transfrontalier și vor fortifica stabilitatea rețelei electrice.

Evenimentul de la Atena a reunit miniștri ai energiei, oficiali europeni și americani, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai marilor companii energetice. Sub tema „Connecting Europe: Secure, Smart, and Resilient Energy Networks”, reuniunea a oferit Moldovei ocazia de a prezenta progrese importante în domeniul securității energetice și în conectarea la rețeaua europeană.

În discursul său, Dorin Junghietu a subliniat că Moldova nu mai depinde de gazul rusesc, achiziționând întreaga cantitate de pe piețele internaționale. „Doar trei ani în urmă, Moldova depindea aproape în totalitate de un singur furnizor de gaze. Astăzi, acest capitol s-a închis. Am demonstrat că determinarea, cooperarea și viziunea europeană pot transforma vulnerabilitatea în reziliență și independență”, a afirmat ministrul.

Au fost evidențiate progresele majore în proiectele de interconectare electrică. Linia Vulcănești–Chișinău (400 kV) este finalizată în proporție de 90% și urmează să fie pusă în funcțiune până la sfârșitul anului, iar interconectarea Bălți–Suceava este programată pentru 2027. Aceste proiecte vor permite Moldovei să se integreze pe deplin în rețeaua europeană ENTSO-E.

Junghietu a mulțumit României și Uniunii Europene pentru sprijinul constant acordat, inclusiv grantul european de 15,4 milioane de euro pentru interconectarea Vulcănești–Chișinău, precum și Statelor Unite pentru grantul de 130 milioane USD destinat liniei Strășeni–Gutinaș (400 kV), investiție strategică pentru consolidarea securității energetice regionale.

Cooperarea cu Ucraina rămâne un element esențial, fiind menționată includerea liniei Bălți–Dnestrovsk Power Plant (330 kV) în lista Proiectelor de Interes al Comunității Energetice (PECI), un pas care va intensifica fluxurile de energie și va crește reziliența în ambele țări.

Digitalizarea sectorului energetic este un alt pilon al modernizării. Guvernul pregătește instalarea a 60.000 de contoare inteligente până în 2027, în cadrul unui program național realizat cu sprijinul Italiei și UNDP.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Oct. 2026, 17:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 17:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan propune mutarea Penitenciarului nr. 13 din centrul Chișinăului și vânzarea terenului pe care se află instituția. El consideră că acesta reprezintă una dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului. Șeful Executivului susține că un ar de teren în această zonă ar putea costa între 50.000 și 100.000 de euro, iar în locul închisorii ar putea apărea un hotel, clădiri de birouri sau alte investiții imobiliare care să aducă bani la buget.

„Noi avem un penitenciar în centrul Chișinăului. Cel mai scump pământ din Chișinău, noi ținem deținuți. Cu tot respectul, pot să stea și la Băcioi undeva, sau în afară, sau unde vrem noi să construim”, a declarat premierul, miercuri, 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului, în timpul examinării proiectului privind modificarea acordului de împrumut pentru construcția unui nou penitenciar.

Tofan consideră că menținerea unei închisori într-o zonă imobiliară atât de valoroasă reprezintă o utilizare ineficientă a proprietății statului. În opinia sa, terenul ar trebui valorificat economic, iar banii obținuți din vânzare ar putea fi direcționați către alte investiții publice.

„Pământul acesta din centrul Chișinăului trebuie valorificat pentru lucruri care să aducă bani statului. Să fie un hotel acolo, să fie clădiri de birouri, să fie orice-o fi. Dar să nu stea chiar criminalii din țara asta în cel mai luxos loc”, a afirmat Tofan.

Premierul a avansat și o estimare a prețului terenurilor din zonă, susținând că un ar ar putea valora între 50.000 și 100.000 de euro. Totuși, acesta nu a prezentat o evaluare imobiliară oficială care să confirme sumele.

Actualul Penitenciar nr. 13 ocupă un teren de aproximativ 2,2 hectare, echivalentul a 220 de ari. Raportată strict matematic la intervalul de preț indicat de premier, suprafața ar putea avea o valoare teoretică de 11–22 de milioane de euro. Calculul este însă unul orientativ, nu o evaluare de piață, iar prețul unei eventuale tranzacții ar depinde de regimul juridic și urbanistic al terenului, precum și de condițiile de valorificare.