Moldova intră în liga mare a energiei! Junghietu aruncă noi cabluri peste Prut

Republica Moldova va construi noi linii de interconectare cu România și Ucraina, menite să întărească rețeaua energetică regională și să faciliteze integrarea viitoarelor capacități de energie regenerabilă. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul celei de-a șasea reuniuni a Parteneriatului pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC), desfășurată săptămâna trecută la Atena, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

Printre proiectele vizate se numără interconectările Vulcănești–Smârdan, Comrat–Smârdan și Vulcănești–Artsyz, investiții strategice care vor crește capacitatea de transfer transfrontalier și vor fortifica stabilitatea rețelei electrice.

Evenimentul de la Atena a reunit miniștri ai energiei, oficiali europeni și americani, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai marilor companii energetice. Sub tema „Connecting Europe: Secure, Smart, and Resilient Energy Networks”, reuniunea a oferit Moldovei ocazia de a prezenta progrese importante în domeniul securității energetice și în conectarea la rețeaua europeană.

În discursul său, Dorin Junghietu a subliniat că Moldova nu mai depinde de gazul rusesc, achiziționând întreaga cantitate de pe piețele internaționale. „Doar trei ani în urmă, Moldova depindea aproape în totalitate de un singur furnizor de gaze. Astăzi, acest capitol s-a închis. Am demonstrat că determinarea, cooperarea și viziunea europeană pot transforma vulnerabilitatea în reziliență și independență”, a afirmat ministrul.

Au fost evidențiate progresele majore în proiectele de interconectare electrică. Linia Vulcănești–Chișinău (400 kV) este finalizată în proporție de 90% și urmează să fie pusă în funcțiune până la sfârșitul anului, iar interconectarea Bălți–Suceava este programată pentru 2027. Aceste proiecte vor permite Moldovei să se integreze pe deplin în rețeaua europeană ENTSO-E.

Junghietu a mulțumit României și Uniunii Europene pentru sprijinul constant acordat, inclusiv grantul european de 15,4 milioane de euro pentru interconectarea Vulcănești–Chișinău, precum și Statelor Unite pentru grantul de 130 milioane USD destinat liniei Strășeni–Gutinaș (400 kV), investiție strategică pentru consolidarea securității energetice regionale.

Cooperarea cu Ucraina rămâne un element esențial, fiind menționată includerea liniei Bălți–Dnestrovsk Power Plant (330 kV) în lista Proiectelor de Interes al Comunității Energetice (PECI), un pas care va intensifica fluxurile de energie și va crește reziliența în ambele țări.

Digitalizarea sectorului energetic este un alt pilon al modernizării. Guvernul pregătește instalarea a 60.000 de contoare inteligente până în 2027, în cadrul unui program național realizat cu sprijinul Italiei și UNDP.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cabluri #minister #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul va acoperi în continuare 70% din costul primei de asigurare în agricultură, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 9 februarie.

Potrivit notei informative a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, menținerea cotei de 70% este considerată esențială pentru continuarea dezvoltării pieței asigurărilor agricole și pentru protejarea fermierilor în fața riscurilor climatice. Datele Banca Națională a Moldovei arată că, după intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea în agricultură cu acordarea sprijinului financiar de către stat în 2020, asigurările în agricultură au crescut mult peste estimările inițiale. Dacă pentru anul 2022 se prognozau prime brute subscrise de aproximativ 21 de milioane de lei, în realitate acestea au ajuns la 93,2 milioane de lei.

În perioada 2022–2024, prima brută subscrisă a crescut constant, până la 129 de milioane de lei, iar suma asigurată a urcat de la circa 974 de milioane de lei la aproape 1,4 miliarde de lei. În același timp, raportul despăgubiri/prime s-a redus de la 58% la 44%. Ministerul Agriculturii apreciază că această evoluție pozitivă se datorează subvenției de 70% din costul primei de asigurare, aplicată până în prezent. O reducere a cotei ar afecta negativ interesul fermierilor pentru asigurări, iar o majorare ar pune presiune suplimentară pe Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, consideră instituția.

Din punct de vedere financiar, potrivit datelor Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în anul 2025 au fost achitate aproximativ 110,4 milioane de lei pentru acoperirea unei părți din primele de asigurare. Pentru anul 2026, autoritățile estimează cheltuieli de circa 120 de milioane de lei din fondul național destinat agriculturii.

Nota informativă mai subliniază impactul social al măsurii. Subvenționarea asigurărilor contribuie la limitarea pierderilor catastrofale în agricultură, reduce riscul de îndatorare excesivă și sprijină menținerea activității economice în mediul rural. Totodată, fermierii beneficiază de o mai bună stabilitate a veniturilor și de un acces mai facil la finanțare, datorită reducerii riscului perceput de instituțiile de credit.

Proiectul de hotărâre urmează a fi propus spre examinare și aprobare Guvernului. Documentul va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.