Moldova la fier vechi! Businessul separatiștilor cu metale pus pe labe, dacă nu permit Chișinăului să meargă la uzină

03 Feb. 2022, 10:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Feb. 2022, 10:17 // Actual //  bani.md

Autoritățile separatiste din stânga Nistrului ar putea rămâne fără una din sursele importante de valută la buget, dacă nu obțin autorizația de mediu eliberată de Chișinău Uzinei Metalurgice de la Rîbnița și dacă nu vor permite autorităților din Republica Moldova să inspecteze compania.

Am solicitat entității economice Uzina Metalurgică de la Râbnița care este interesată de importul de importul de metale feroase și neferoase să obțină autorizare de mediu din Republica Moldova de la Agenția de Mediu. Or, autorizarea nu este doare o hârtie. Sunt niște proceduri care trebuie să fie făcute urmare a impactului asupra mediului. Când se depune cererea Inspectoratul trebuie să se deplaseze la fața locului la acel agent economic să verifice dacă documentele coincid cu realitatea și să întocmească un act de constatare. Ba mai mult, să exercite controlul planificat o dată la doi ani”, a explicat Iuliana Cantaragiu, ministra Mediului într-o intervenție pentru Radio Europa Liberă.

Potrivit ei, entitatea care operează o astfel de activitate face emisii în atmosferă și respectiv trebuie să plătească o taxă în bugetul de stat pentru poluarea mediului.

Asta înseamnă o mulțime de reguli și proceduri pe care trebuie să le respecte dacă vrea să desfășoare o activitate în acest domeniu. Importul deșeurilor de metale din UE în Republica Moldova poate fi făcut doar dacă acel agent economic îndeplinește toate regulile. Sunt prevederi în regulamentul UE și în legea noastră cu privire la deșeuri. Avem 48 de agenți economici în Moldova care gestionează deșeuri de metale feroase și neferoase”, a mai spus Cantaragiu.

Ministra a precizat că anterior Uzina de la Rîbnița importa fără respectarea condițiilor de mediu. „De aceea, noi le-am comunicat că trebuie să obțină autorizație dacă vor să activeze. Ei au depus actele. Vom vedea dacă se va permite accesul inspectoratului la uzină, dacă nu atunci se suspendă procesul de acordare a autorizației”.

Guvernul de la Chișinău s-a adresat cu o solicitare în adresa UE pentru a permite importul de fier vechi în Republica Moldova, în condițiile în care țara noastră se află în lista neagră a statelor în care a fost suspendat importul de fier vechi.

În data de 26 ianuarie, după ședința Guvernului, premierul Natalia Gavrilița a declarat că: „am acționat conform interesului național, care prevede protejarea pieței Republicii Moldova și crearea de oportunități în dreapta Nistrului”, după ce a fost întrebată de reluarea importului de fier vechi în Republica Moldova.

În prezent, Uzina Metalurgică este în impas. Din luna noiembrie, Uniunea Europeană nu mai exportă deșeuri de metale la Uzina din Râbnița, ceea ce ar putea duce la falimentul ei în scurt timp. Uzina importă de pe piața UE circa 70% din cantitatea necesară.  În luna septembrie, din România – stat UE, uzina a adus 42 de mii de tone, iar în octombrie – 44 de mii de tone de fier uzat, cantități ce îi permit în prezent să funcționeze.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.