Moldova, mai aproape de Bhutan decât de Europa la gradul de urbanizare

Republica Moldova se numără printre statele cu cel mai redus grad de urbanizare la nivel mondial. Potrivit ediției 2025 a clasamentului privind nivelul de urbanizare, publicat de Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale al Organizației Națiunilor Unite (ONU), doar 44% din populația țării locuiește în mediul urban.

Cu acest rezultat, Republica Moldova ocupă locul 165 în clasamentul global și este devansată de majoritatea statelor europene situându-se în apropierea unor țări precum Egiptul (43%), Bhutan (43%) și Maldive (42%).

În regiune, Republica Moldova este în urma Ucrainei, unde 70% din populație locuiește în orașe, a României (52%), Bulgariei (74%), Rusiei (75%) și Belarusului (79%). La nivel european, doar câteva state înregistrează niveluri comparabile sau mai reduse de urbanizare.

La polul opus al clasamentului se află Bahrain, Singapore, Monaco, Hong Kong, Kuweit și alte teritorii sau state unde populația este aproape integral urbană, cu ponderi de 100% sau apropiate de acest nivel.

Raportul ONU explică faptul că gradul de urbanizare reprezintă ponderea populației care locuiește în localități clasificate drept urbane, conform definițiilor naționale. Indicatorul este utilizat pe scară largă pentru evaluarea nivelului de dezvoltare economică și socială, întrucât urbanizarea este asociată, de regulă, cu industrializarea, dezvoltarea serviciilor și creșterea productivității economice.

La nivel mondial, aproximativ 58% din populația planetei trăiește în orașe, iar ONU estimează că această pondere va continua să crească în următoarele decenii, pe măsură ce populația se concentrează tot mai mult în centrele urbane.

#urbanizare #saracie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prima jumătate a anului 2026, transportul feroviar de pasageri a scăzut puternic, în timp ce volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a crescut. Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-iunie, trenurile au transportat 66,5 mii de pasageri, cu 63,1% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor s-a redus cu 35,5%, până la 11,6 milioane de pasageri-kilometri. În același timp, pe cale ferată au fost transportate 1,26 milioane de tone de mărfuri, cu 23,2% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 30,8%, până la 260,7 milioane de tone-kilometri.

Transportul rutier a transportat în primele șase luni 55,9 milioane de pasageri, cu 0,9% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a scăzut cu 3,3%, până la 1,466 miliarde de pasageri-kilometri. Din total, 50,3 milioane de pasageri au călătorit în trafic local, municipal și raional, 4,6 milioane în trafic interraional, iar 1 milion în trafic internațional. La mărfuri, transportul rutier a ajuns la 8,86 milioane de tone, cu 20,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Parcursul mărfurilor a crescut cu 13%, până la 2,551 miliarde de tone-kilometri.

Transportul aerian a deservit 827 de mii de pasageri, cu 1,3% mai puțin decât în prima jumătate a anului trecut. Parcursul acestora a crescut însă cu 3,1%, până la 1,487 miliarde de pasageri-kilometri. La mărfuri, transportul aerian a înregistrat o scădere de 53,6%, până la aproximativ 200 de tone, iar parcursul mărfurilor s-a redus cu 57%.

Transportul electric, reprezentat de troleibuze, a transportat 111 milioane de pasageri, cu 3,1% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a crescut tot cu 3,1%, până la 340,6 milioane de pasageri-kilometri.

Transportul fluvial a transportat cu 26,6% mai puțini pasageri decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar parcursul acestora a scăzut în aceeași proporție. La mărfuri, volumul transportat a fost de 48,3 mii de tone, cu 31% mai puțin, iar parcursul mărfurilor s-a redus tot cu 31%.

Per total, în ianuarie-iunie 2026, transportul public a deservit 167,9 milioane de pasageri, cu 2,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor a constituit 3,306 miliarde de pasageri-kilometri, în scădere cu 0,1%. Întreprinderile de transport au transportat 10,17 milioane de tone de mărfuri, cu 20,6% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 14,4%, până la 2,811 miliarde de tone-kilometri.