Moldova medicală e bolnavă de reumatism

În Republica Moldova nu există, la nivel național, o viziune clară și o bază de date credibilă cu privire la necesitățile tehnice ale instituțiilor medico-sanitare din țară, nu sunt determinate prioritățile de dezvoltare a infrastructurii instituțiilor sistemului de sănătate și nu există un plan comprehensiv și integrat pentru dotarea și dezvoltarea acestora, constată un studiu al Friedrich Ebert și IDIS Viitorul care face o evaluare a sistemului medical al Republicii Moldova.

Lacunele și inconsecvența cadrului normativ în vigoare cu privire la administrarea și finanțarea instituțiilor medico-sanitare publice (IMSP) creează loc pentru interpretări duale în distribuirea responsabilităților pentru susținerea financiară a IMSP pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale.

Delegarea responsabilității de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a IMSP doar către APL, fără a lua în considerare capacitatea redusă a acestor autorități de a face față necesităților reale ale instituțiilor medicale, se reflectă asupra procesului de asigurare a dreptului populației la servicii medicale calitative, printr-o discriminare evidentă a cetățenilor în baza locului de reședință.

În cazul în care fondatorul instituțiilor medico-sanitare publice nu are capacitatea de a susține dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestora, unica posibilitate de a îmbunătăți infrastructura este aplicarea pentru finanțare din fondurile gestionate de CNAM. Datele statistice demonstrează o subfinanțare a acestor fonduri, fapt ce limitează accesul IMSP la posibilitatea de a beneficia de surse pentru dezvoltare.

Instituțiile medico-sanitare din țară sunt contractate de către CNAM în mod similar, chiar dacă diferă nivelul de dotare și dezvoltare a bazei tehnico-materiale, respectiv, și calitatea serviciilor prestate Finanțarea prestatorilor de servicii medicale se face, de cele mai multe ori, în baza bugetelor istorice, neavând criterii clare de selectare în procesul de contractare din FAOAM, care ar trebui să fie ajustate la necesitățile reale ale populației și calitatea determinată a serviciilor medicale prestate. Lipsa unor criterii motivaționale de contractare a instituțiilor medicale, în baza unor anumiți indicatori de performanță, afectează procesul de dezvoltare a acestor instituții.

„Observăm că pentru multe fonduri este o insuficiență evidentă de resurse. Unul dintre motivele determinate este și faptul că contribuția statului pentru fiecare persoană pe care o asigură este mult mai mică decât prima de AOAM pe care o achită o persoană care se asigură în mod individual, cel puțin de 2,4 ori. Astfel, 2,8 mld lei transferate de la bugetul de stat în FAOAM în anul 2019 pentru 1,69 mln. persoane, constituie în jur de 1660 lei per persoană asigurată de către stat”, constată studiul.

Pe de altă parte, un angajat care are un venit salarial de 100 000 lei anual brut achită prime de AOAM în volum de 9000 lei timp de un an calendaristic. O contribuție a statului pentru o persoană asigurată, echivalentă, cel puțin, cu mărimea primei pe care o achită cei ce se asigură în mod individual (4056 lei), ar spori considerabil bugetul FAOAM.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#instituții medicake #asigurări #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.