Moldoveni au vândut euro și dolari în sumă de 15 miliarde de lei

În luna mai banii în circulație au constituit 30,1 miliarde de lei, micșorându-se cu 1,5 miliarde de lei (5,1 la sută) comparativ cu decembrie 2021 ca rezultat al depășirii în perioada ianuarie – mai 2022 a volumului încasărilor cumulative asupra volumului eliberărilor cumulative pe sistemul bancar, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – mai 2022, volumul încasărilor banilor în numerar de către băncile moldovenești s-a majorat cu 21,4 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 67 635,8 mil. lei. Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 10,8 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 51,5 la sută) din volumul total al încasărilor (Diagrama nr. 2). Totodată, încasările de la vânzarea valutei persoanelor fizice s-au majorat de 3,3 ori, constituind 5 786,2 mil.lei (echivalentul a 315,7 mil. USD).

Băncile au eliberat numerar cu 14,6% mai mult

Totodată, în luna mai 2022, volumul încasărilor a constituit 14,7 miliarde de lei (+13,2 la sută față de luna aprilie 2022 și +22,4 la sută față de luna mai 2021).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în perioada ianuarie – mai 2022 s-a majorat cu 14,6 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 66 112,5 mil. lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor din conturile persoanelor fizice5 cu 4 337,2 mil. lei (33,7 la sută), care a însumat 17,2 miliarde de lei. Ponderea acestora a crescut cu 3,7 p.p. și a constituit 26,0 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

Persoanele fizice au vândut mai puțină valută, cu 6,6%

Totodată, eliberările pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice s-au micșorat cu 6,6 la sută, constituind 15 344,0 mil.lei (echivalentul a 836,5 mil. USD), ceea ce reprezintă 23,2 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar.

De menționat că, o pondere semnificativă de 22,8 la sută din volumul total al eliberărilor au avut eliberările din bancomate, care s-au majorat în perioada ianuarie – mai 2022 cu 37,0 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În luna mai 2022, volumul eliberărilor a constituit 14 834,5 mil. lei, fiind inferior volumului încasărilor cu 68,5 mil. lei. Comparativ cu luna aprilie 2022, eliberările de numerar s-au majorat cu 1 941,4 mil. lei sau cu 15,1 la sută.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#casă de schimb #valută #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.