Moldova negociază până la 50 de milioane de metri cubi de gaze din Ucraina. Ambasadorul de la Kiev nu spune prețul

Între 10 și 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale ar putea cumpăra Republica Moldova din Ucraina, după ce a achiziționat deja două milioane de metri cubi. Ambasadorul ucrainean la Chișinău, Paun Rohovei, a declarat la TV8 că negocierile sunt în desfășurare, iar Kievul este deschis și unui contract pe termen lung.

„Nu cred că divulg un secret mare: se duc tratative pentru procurarea unui volum de la 10 până la 50 de milioane de metri cubi de gaz. Sunt niște cifre realiste”, a spus Rohovei.

Ambasadorul a precizat că Ucraina este dispusă să livreze gaze în funcție de necesarul Republicii Moldovei și de cantitățile pe care le poate pune la dispoziție. Exporturile ucrainene, reluate parțial până la sfârșitul lunii noiembrie, vor fi însă suspendate pe durata iernii pentru a păstra rezervele necesare consumului intern.

„De la 1 decembrie până pe 28 februarie vor fi sistate și de la 1 martie din nou vor fi deblocate. O facem în scopul de a avea rezerve pentru orice eventualitate pe timp de iarnă”, a explicat diplomatul.

Întrebat despre preț, Rohovei a evitat să avanseze o cifră sau să spună dacă gazele din Ucraina ar costa mai puțin decât cele de pe piețele internaționale. El a arătat că prețul de achiziție și modul în care se stabilește tariful pentru consumatorii din Republica Moldova sunt factori diferiți.

„Ucraina a fost tot timpul alături de Republica Moldova în cele mai grele situații, precum și Republica Moldova față de Ucraina. Eu cred că aceste contracte care se discută astăzi cu Ucraina vor fi convenabile Republicii Moldova”, a declarat ambasadorul.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața dronelor profesionale din Republica Moldova începe să prindă contur, însă importurile rămân modeste și sunt concentrate în câteva sectoare. În perioada 2024–octombrie 2026, în țară au fost importate doar 13 drone de categorie medie, cu o greutate maximă la decolare între 25 și 150 de kilograme, în valoare totală de 267,2 mii de euro. Cea mai scumpă achiziție a fost o singură platformă fără pilot, evaluată la 172 mii de euro, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija, în baza declarațiilor vamale.

Potrivit economistului, anul 2025 a fost unul record pentru acest segment, cu zece drone importate, în valoare de aproape 230 de mii de euro, ceea ce reprezintă 86% din valoarea totală a importurilor analizate. Totuși, această creștere spectaculoasă a fost determinată în mare parte de o singură tranzacție, respectiv achiziția sistemului aerian fără pilot SP4, în valoare de 172 de mii de euro.

În schimb, în primele zece luni ale anului 2026, în Republica Moldova au ajuns doar două drone, cu o valoare cumulată de aproximativ 15,1 mii de euro. Ambele sunt destinate serviciilor profesionale de curățare, ceea ce indică apariția unei noi nișe de afaceri.

Analiza arată că, dintre cele 13 drone importate, șase sunt destinate instruirii operatorilor, trei sunt utilizate în agricultură, alte trei pentru curățarea fațadelor, geamurilor și panourilor fotovoltaice, iar una reprezintă un sistem aerian fără pilot al cărui scop nu este precizat în documentele vamale.

Deși dronele pentru instruire reprezintă aproape jumătate din numărul aparatelor importate, valoarea acestora este de numai 19,4 mii de euro. O parte dintre ele au fost achiziționate de Ministerul Afacerilor Interne, pentru pregătirea operatorilor.

În agricultură, unde utilizarea dronelor ar putea contribui la reducerea costurilor și creșterea productivității, importurile rămân surprinzător de reduse. În perioada analizată au fost aduse doar trei aparate, în valoare totală de 55,2 mii de euro. Prețurile variază considerabil, de la 4.500 de euro până la peste 28.000 de euro pentru o unitate.

Iurie Rija explică această situație prin costurile ridicate de achiziție, accesul limitat la finanțare și leasing, dar și prin posibilele dificultăți de reglementare a utilizării dronelor pentru lucrările agricole. Economistul precizează însă că unele echipamente ar putea fi importate în alte categorii de greutate sau sub alte poziții tarifare.

Un segment care începe să se dezvolte este cel al dronelor pentru curățarea clădirilor și panourilor solare. Trei companii diferite au importat asemenea echipamente între octombrie 2025 și iulie 2026, în valoare cumulată de 20,7 mii de euro. Potrivit analizei, apariția acestui segment este legată de cererea pentru servicii de curățare la înălțime și de dezvoltarea infrastructurii fotovoltaice.

În ceea ce privește originea echipamentelor, toate cele 13 drone importate sunt fabricate în China, însă nu toate au fost cumpărate direct de acolo. Șase au fost importate din China, patru prin România și trei prin Germania. Din punct de vedere valoric, România reprezintă 68,1% din totalul importurilor, datorită livrării celor mai scumpe echipamente.

Piața este concentrată în jurul câtorva importatori. Compania ABS SRL a adus patru aparate, în valoare de 182.000 de euro, reprezentând 68,1% din valoarea totală a importurilor. Pe locul al doilea se situează Agro Ghid SRL, cu două drone agricole, în valoare de 50,7 mii de euro. Împreună, cele două companii dețin 87,1% din valoarea importurilor analizate.

Diferențele de preț sunt considerabile. Deși valoarea medie a unei drone importate este de aproximativ 20.555 de euro, jumătate dintre aparate au costat cel mult 4.500 de euro. Dacă este exclus sistemul SP4, cea mai scumpă achiziție, prețul mediu scade la circa 7.935 de euro.

Economistul consideră că piața dronelor profesionale se află încă într-o etapă incipientă, iar dezvoltarea acesteia va depinde de accesul la finanțare, de reglementările privind utilizarea aparatelor fără pilot și de extinderea cererii pentru servicii specializate.

În opinia lui Iurie Rija, autoritățile ar putea stimula utilizarea dronelor în agricultură prin simplificarea procedurilor de înregistrare și autorizare a zborurilor, dar și prin includerea acestor echipamente în programele de subvenționare.

Totodată, economistul vede oportunități pentru companiile care ar putea presta servicii de stropire a culturilor, monitorizare agricolă și curățare a clădirilor, fără ca beneficiarii să fie nevoiți să investească direct în achiziția unor echipamente costisitoare.