Moldova produce prea mult curent: energia verde este vândută pe nimic peste hotare

Republica Moldova a atins un prag istoric pe piața energetică, după ce producția de energie electrică din surse regenerabile a ajuns să acopere aproximativ 30% din consumul intern. Mai mult, din luna martie 2026, țara exportă zilnic energie regenerabilă, a declarat expertul în politici economice Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

„De la 0 s-a ajuns la 30% energie electrică produsă pe baza resurselor regenerabile. Din luna martie 2026, în premieră, Republica Moldova exportă zilnic energie regenerabilă și a devenit exportator de energie regenerabilă”, a afirmat Ioniță.

Datele prezentate de economist arată o creștere explozivă a producției de energie verde. Dacă în 2018 erau comercializate doar 60 de milioane kWh de energie regenerabilă, în 2025 volumul a depășit un miliard kWh. În primul trimestru din 2026, raportat anualizat, producția a urcat la 1,2 miliarde kWh, de 15 ori mai mult decât acum cinci ani.

Energia solară domină sectorul regenerabil, cu o pondere de 62% din producție, echivalentul a 727,2 milioane kWh. Aceasta este urmată de energia eoliană, care reprezintă 32% sau 372,8 milioane kWh. Hidroenergia și biogazul au cote de 5%, respectiv 1%.

Potrivit expertului, pentru prima dată în istoria țării, energia regenerabilă a depășit producția centralelor electrice de termoficare. În același timp, aproape 5% din energia electrică consumată în Republica Moldova este produsă direct de cetățeni care și-au instalat panouri fotovoltaice pentru autoconsum.

Creșterea rapidă a capacităților de producție a generat însă și provocări. În timpul zilei, Republica Moldova produce mai multă energie decât consumă, iar surplusul este exportat, uneori la prețuri foarte mici sau chiar negative. În lipsa unor sisteme de stocare suficiente, țara este nevoită să cumpere energie în orele de vârf de consum, dimineața și seara.

„Ar trebui să exportăm 4-5 kWh de energie electrică regenerabilă produsă ziua ca să cumpărăm 1 kWh de energie electrică pentru seara sau dimineața”, a explicat Veaceslav Ioniță.

În acest context, accentul investițiilor se mută spre dezvoltarea sistemelor de stocare. Dacă în 2025 Republica Moldova dispunea de doar 15-16 MWh capacități de stocare, autoritățile și mediul de afaceri estimează că acestea vor ajunge la 230 MWh în 2026 și la aproximativ 2.000 MWh până în 2030. Guvernul pregătește inclusiv facilități pentru importul echipamentelor de stocare și intenționează să condiționeze noile proiecte fotovoltaice de existența unor soluții de acumulare a energiei.

Potrivit lui Ioniță, sectorul privat a investit deja aproximativ 900 de milioane de euro în dezvoltarea capacităților de producere a energiei regenerabile. În prezent, capacitățile instalate depășesc 1.000 MW, de 25 de ori mai mult decât în urmă cu un deceniu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #productie #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.