Tofan, despre cum a încercat să vândă țigări în Olanda: „Eram un student foarte sărac și voiam să câștig 10 euro”

Premierul Vasile Tofan a relatat, într-un discurs improvizat, la aniversara a 35 de ani de la înființarea Serviciului Vamal, o experiență din perioada studenției sale în Olanda, când a încercat să câștige bani din diferența de preț la țigări dintre Republica Moldova și Rotterdam. Episodul a fost folosit de șeful Guvernului pentru a explica cum vede rolul instituțiilor de control și modul în care acestea ar trebui să distingă între abuzurile grave și greșelile minore.

Tofan a spus că, fiind student și având resurse financiare limitate, a cumpărat două cartușe de țigări și le-a pus la vânzare pe un site de anunțuri din Olanda.

„Eram student sărac în Olanda, dar foarte sărac. Și ca fiecare student sărac încercam să-mi fac niște bani. M-am uitat care-i prețul țigărilor la Rotterdam, prețul țigărilor în Moldova. Am cumpărat două cartușe, le-am pus pe un site de anunțuri în Olanda”, a povestit premierul.

La scurt timp, acesta a fost contactat de autoritățile vamale olandeze.

„Două zile mai târziu am fost contactat din biroul Vamal. Au venit la mine acasă, m-au întrebat de anunțul meu, m-au întrebat dacă am un depozit undeva. M-au rugat să vadă subsolul casei. Era o cameră de cămin, adică nici n-avea subsol”, a relatat Tofan.

Potrivit premierului, discuția cu reprezentanții Vămii a durat aproximativ zece minute, iar aceștia au ajuns la concluzia că nu aveau în față un contrabandist, ci un student care încercase să obțină un câștig modest.

„Au înțeles că nu sunt eu contrabandist, dar sunt student amărât care a încercat și el să câștige 10 euro. Și m-au lăsat să plec”, a spus Tofan.

Șeful Guvernului afirmă că experiența i-a rămas în memorie tocmai datorită modului în care au acționat funcționarii olandezi.

„Mi-am spus că uite totuși cât de exigent, dar și respectuos poate să fie un serviciu public. Nu au insistat să-mi dea o amendă. Au înțeles că era un student care a călcat puțin pe alături și m-au lăsat să plec”, a declarat premierul.

Tofan a folosit exemplul pentru a transmite că instituțiile de control ar trebui să-și concentreze resursele asupra cazurilor cu risc ridicat și a abuzurilor, fără a trata cu aceeași rigiditate orice abatere minoră.

„Eu cred că acesta este scopul unui serviciu public, mai ales al unui serviciu de control. Acolo unde este risc mare, unde este abuz, să intervii. Acolo unde sunt mici greșeli, să fii mai tolerant”, a spus premierul.

Potrivit lui Tofan, una dintre provocările pentru instituțiile din Republica Moldova este să evite concentrarea excesivă asupra procedurilor și să acorde o atenție mai mare riscurilor reale și gravității faptelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.