Ucraina își concentrează tot mai mult eforturile de diversificare a aprovizionării cu combustibil pe direcția României, unde Kievul și Bucureștiul au convenit extinderea capacității logistice a rutelor feroviare și fluviale. În acest nou aranjament, Republica Moldova apare mai degrabă ca o rută secundară, în timp ce România este tratată de autoritățile ucrainene drept una dintre principalele porți logistice spre Uniunea Europeană.
Anunțul a fost făcut de Denys Shmyhal, prim-vicepremier și ministru al Energiei al Ucrainei, după o reuniune dedicată situației de pe piața produselor petroliere și funcționării acesteia în condițiile riscurilor generate de război.
Potrivit Ministerului Energiei de la Kiev, piața combustibililor din Ucraina este în prezent stabilă, iar resursele disponibile sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent. În paralel însă, autoritățile încearcă să reducă dependența de anumite coridoare logistice și să dezvolte alternative mai sigure.
În acest context, direcția românească a primit „o atenție deosebită”.
„În urma recentei întâlniri dintre președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, și președintele României, Nicușor Dan, au fost convenite măsuri concrete pentru extinderea capacității logistice a rutelor feroviare și fluviale prin România. Părțile lucrează la nivel guvernamental pentru punerea lor în aplicare”, a declarat Denys Shmyhal.
Kievul nu a anunțat deocamdată construirea unei rute feroviare noi și nici volumele suplimentare de combustibil care ar urma să fie transportate. Accentul este pus pe creșterea capacității infrastructurii deja existente și pe eliminarea blocajelor de la frontieră.
Cele mai importante conexiuni feroviare directe dintre România și Ucraina sunt Vadul-Siret–Vicșani/Dornești și Diakove–Halmeu. Aceste puncte permit deja transportul de marfă între cele două state și pot deveni coloana vertebrală a noilor fluxuri de combustibil.
În cazul relației Vicșani–Vadu Siret, infrastructura este deja supusă unor investiții. CFR a atribuit contracte pentru electrificarea liniei Dărmănești–Vicșani–Frontieră și pentru reabilitarea unui pod din zona Dornești, investiții care urmăresc inclusiv creșterea capacității de tranzit pe relația cu Ucraina.
Diferența de ecartament rămâne însă una dintre principalele dificultăți tehnice. Rețeaua ucraineană utilizează în mare parte ecartamentul larg de 1.520 mm, în timp ce România folosește ecartamentul european standard. Din acest motiv, în punctele de frontieră sunt necesare operațiuni de transbordare sau alte proceduri tehnice.
Un rol aparte îl poate avea și Galațiul. Zona dispune de infrastructură de ecartament larg și de acces la porturile dunărene, ceea ce îi permite să primească vagoane compatibile cu rețelele din Ucraina și Republica Moldova. România a redeschis în 2022 inclusiv linia de ecartament larg către Portul Docuri din Galați, închisă anterior timp de 22 de ani.
Această configurație poate transforma Galațiul într-un nod complementar pentru transporturile ucrainene de combustibil, mai ales în cazul fluxurilor care pot fi combinate cu transportul fluvial sau maritim.
Republica Moldova rămâne conectată la acest sistem prin Giurgiulești și prin infrastructura de ecartament larg, însă mesajul transmis de Kiev este clar: investițiile și negocierile privind extinderea capacităților logistice sunt concentrate în prezent pe relația directă cu România.
Pentru Chișinău, această orientare ridică problema competitivității propriului coridor de tranzit. În lipsa unor investiții rapide în infrastructura feroviară, portuară și de transbordare, o parte tot mai mare din fluxurile comerciale ucrainene ar putea fi direcționate către rutele românești, care beneficiază deja de proiecte de modernizare și de finanțare europeană.
