Moldova se teme de o eventuală criză a gazelor! România devine butelia de metan a Chișinăului

Energocoom anunță că urmează să creeze și să mențină stocurile de gaz pentru situații excepționale. Este vorba de 47 milioane metri cubi sau echivalentul a 10 zile de consum în zilele de iarnă.

De asemenea, până la 1 octombrie, Republica Moldova urmează să depoziteze circa 15% din consumul mediu anual al consumatorilor finali, raliindu-se astfel practicilor europene. Această a doua măsură înseamnă în cifre alte 102,4 milioane metri cubi de gaze.

Metanul care urmează care a va fi achiziționat urmează să fie depozitat în România. Energocom anunță că a semnat deja contractul cu compania de peste Prut, Depogaz.

„Purtăm discuții cu mai mulți operatori din regiune, pentru a obține prețuri bune pentru consumatorii finali și pregătim licitațiile la care să participe cât mai multe companii”, se arată în mesajul traderului de stat.

Costul stocurilor de securitate de gaze în Republica Moldova sunt achitate de către toți participanții de pe piață, urmare a deciziei Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, proporțional volumelor gazelor naturale furnizate consumatorilor finali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma întreprinderilor de stat bate pasul pe loc, iar o bună parte din companiile controlate de stat sunt fie inactive, fie în prag de faliment, arată un raport al Expert-Grup.

Potrivit analizei, la începutul anului 2025, statul deținea 161 întreprinderi de stat și 66 de societăți comerciale, însă doar 139 dintre acestea aveau activitate reală. Practic, o parte importantă există doar pe hârtie, fără contribuție economică.

Situația este și mai gravă, în condițiile în care peste o treime din portofoliu este considerat problematic. Nu mai puțin de 43 de întreprinderi de stat sunt în insolvabilitate sau lichidare, iar alte 26 nu desfășoară nicio activitate. În cazul companiilor comerciale cu capital de stat, 13 sunt în dificultate și 7 sunt inactive.

Deși statul a încercat să reducă numărul companiilor, progresul este lent. Strategia prevedea diminuarea portofoliului cu 20% până în 2027, însă în realitate, între 2023 și 2025 au fost eliminate doar 17 entități.

În același timp, impactul economic al acestor companii rămâne modest. Deși statul controlează active de circa 79,5 miliarde lei și afaceri de peste 54 miliarde lei, contribuția directă la PIB este de doar 2,5–3%.

Raportul mai arată o discrepanță majoră între tipurile de companii. Întreprinderile de stat, deși numeroase, generează doar 0,9% din cifra de afaceri a economiei, în timp ce societățile comerciale cu capital de stat sunt mult mai eficiente și produc peste 7%.

Problema principală rămâne eficiența scăzută și dependența de bani publici. Multe întreprinderi supraviețuiesc datorită finanțărilor bugetare, nu performanței economice, iar rentabilitatea capitalului este practic zero sau negativă.